Legea dării în plată reprezintă o încercare de redresare a „stâlpului” familiei, care și-a ipotecat casa sau imobilul cu destinație de locuință, cu sau fără responsabilitate, cu sau fără naivitate, care nu mai poate să își plătească datoriile și care, indiferent de executarea silită, va ajunge, la un moment dat, într-o situație de insolvabilitate, ceea ce înseamnă pentru bancă, IFN sau colectorul de creanță un risc de neîncasare a creanței.
Insolvența este o procedură de sacrificiu, din care pierd atât debitorul și acționarii sau managerii săi, cât și creditorii si toți cei care ar putea fi afectați, prin iradiere, de insolvență, motiv pentru care aceasta trebuie gestionată cu maximă prudență, pentru a nu fi făcute în van, ilogic sau în mod irațional.
Simplii particulari și persoanele cu experiență și informații peste medie, deopotrivă, sunt, în prezent, clientela captivă a întreprinderilor globale față de care nu există alternativă, deoarece nu mai există dreptul de alegere între produse și servicii asemănătoare. Spre exemplu, nu există posibilitatea de a alege între Facebook și o altă pagină de socializare, nu există posibilitatea de a alege între bancă/IFN și un alt fel de împrumutător, nu există posibilitatea de a alege între un producător de vaccin, care obține mai mult sau mai puțin forțat o autorizare temporară, pentru un al vaccin și alți producători.
O întreprindere nu este o simplă mașină de făcut bani pentru managerii și acționarii săi.
În data de 01.07.2021-02.07.2021 a avut loc conferința „VALUL IV VA FI UN VAL AL INSOLVENȚEI” organizată de către Institutul Român de Drept Comercial în parteneriat cu SCA Piperea & Asociații, RomInsolv SPRL și Universitatea Transilvania din Brașov.
Dna avocat Iulia Golgojan învederează că s-a confruntat, în practică, cu ipoteza în care, administratorul judiciar punea în sarcina administratorul special, ce urma a fi revocat, obligația de a achita cheltuielile publicării convocatorului în Monitorul Oficial, iar acesta din urmă, nu își îndeplinea obligația, neavând niciun interes în acest sens.
Potrivit pct. 4 al art. 5 din Legea nr. 85/2014, administratorul special este reprezentantul acționarilor, fiind persoana care realizează actele de administrare, în situația în care debitorul are păstrat dreptul de administrare.
În ipoteza în care considerăm operațiunea acționarului majoritar drept o acțiune ce excedează sferei activităților curente, se pune problema păstrării caracterului secret al votului pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administrație, cerință imperativă reglementată la art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, de vreme ce se impune convocarea comitetului creditorilor pentru aprobarea schimbării administratorului special, iar convocatorul, precum și procesul-verbal al ședinței comitetului se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvență, conform art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014.
Dna avocat Iulia Golgojan a evidențiat faptul că, în prezent, există practică neunitară în legătură cu speța prezentată, aspect pentru care, în funcție de percepția instanței de judecată învestite este posibil să se anuleze o hotărâre AGA, pentru simplul fapt că operațiunea acționarului majoritar este considerată ca fiind o activitate curentă sau, din contră, o activitate ce excedează sferei activităților curente, astfel cum sunt acestea reglementate în Legea nr. 85/2014.
În considerente, ca argumente, Curtea de Apel București s-a raportat la faptul că, la punctul 2 al art. 5 din Legea 85/2014 sunt definite activitățile curente, iar această ipoteză de revocare și numire a unui alt administrator special, într-o societate la care debitoarea deține participații, nu este o activitate de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare, motiv pentru care nu poate fi încadrată în categoria activităților curente.
We are open Monday to Friday from 9 am to 5 pm.
