Intr-o teza de doctorat a unei doamne judecatoare din Caras Severin (Daniela Detesan, Teza de doctorat, Universitatea de Vest Tmisioara, p.13) am intalnit un citat dintr-o lucrare a unui profesor american de drept de la Universitatea Pennsylvania, L. E. Levinthal, unde se face afirmatia socanta (cel putin pentru bigoti) ca un verset din Tatal nostru, are un cu totul alt inteles originar decat cel ultra-cunoscut de noi in aceste cuvinte: „Si ne iarta noua greselile noastre asa cum iertam si noi gresitilor nostri”.

In latina, acest verset suna asa: … mai mult

Avocatura.com a publicat recenzia cărții PARAKLETOS, recenzie realizată de Teodor BURNAR:

Un astfel de „fruct bun” este Parakletos, lucrare a avocatului şi eruditului Gheorghe Piperea, rodul – în stilul marilor artişti – nu al câtorva luni de strădanie creativă, nici al – după mărturisirea autorului din Pseudo-postfaţă – opt ani de agregare a unor eseuri, interviuri, contribuţii în spaţiul public. ‐

Teodor BURNAR, avocatura.com

 

Una dintre cele mai ciudate scene din Vechiul Testament, ni-l arata pe Iacob care isi aseaza capul pe o piatra si, cazut intr-un somn adanc, “vede” sau viseaza o scara care urca pana la cer si pe treptele careia urca si coboara permanent oameni si ingeri. Pentru ca scara are doua sensuri, acele fiinte urcand si coborand intr-un du-te-vino permanent, inseamna ca fiintele inaltate pot cobora pe scara, de unde concluzia ca ele pot sa si decada, se pot pogora pe pamant, iar muritorii de rand pot urca pe scara, deci pot sa se inalte la cer. Pe de alta parte, scena ne arata in cuvinte si descrieri ale unor imagini un fapt ce pentru omul modern, adept al logicii carteziene, este in-imaginabil: este posibila „comunicarea” cu fiinte din alte lumi, muritorii pot intra in comuniune cu fiintele inaltate, nemuritoare.

Inaltarea pe scara care duce in Ceruri este un … mai mult

Everlasting youth and eternal life

Tinerete fara de batranete si viata fara de moarte  este un basm romanesc, cules de Petre Ispirescu. Este o poveste ciudata, fara echivalent in cultura populara a altor popoare europene. La nasterea sa, un fiu de imparat plange continuu si exasperant, pana cand tatal sau, imparatul, ii face o promisiune totalmente neobisnuita: „taci, fiul meu, ca ti-oi da tinerete fara batranete si viata fara de moarte”. Ca si cand ar fi auzit-o si ar fi inteles-o, fiul de imparat accepta promisiunea si se opreste din plans. La maturitate, fiul de imparat ii cere tatalui sau sa isi tina promisiunea. Neavand de ales, imparatul il lasa pe mostenitorul tronului sau sa plece in cautarea acestui neobisnuit dar. Ghidat de armasarul sau – o fosta martoaga, devenita armasar dupa ce a mancat jar, adica s-a hranit cu foc – fiul de imparat gaseste drumul catre taramul celor tineri si vesnici. Traieste acolo in liniste (si plictiseala), fara prea mari convulsii, singur, alaturi de alte doua fiinte tinere si vesnice (femei amandoua). Timpul sau se dilata, incat cele cateva saptamini „petrecute” pe acel taram sunt secole in realitatea imediata, umana. Intamplator, fiul de imparat nimereste in Valea Plangerii. Din acel moment, o … mai mult

Momentul in care oamenii isi vor pune probleme etice si juridice in legatura cu vieti ale unor fiinte care vor putea trai mii de ani este destul de indepartat in timp si incert. Mult mai aproape de noi si mult mai certe sunt problemele etice, juridice, sociale si psihologice ridicate de o viata de om care se poate intinde pe 150 de ani sau mai mult.

Generatia mea va trai, probabil, 90-100 de ani. Noi suntem “decreteii”, cei nascuti in perioada 1968-1972, cand statul comunist roman a impus o politica de crestere fortata, artificiala, a populatiei; multi copii din generatia mea au fost copii nedoriti; dar populatia Romaniei, totusi, ajunsese in anii ’70, la 23 de milioane; acum mai suntem doar 19 milioane… Deja speranta de viata a parintilor nostri este de 75 de ani. Si deja sunt probleme majore cu sistemele de pensii si de asigurari sociale de sanatate, construite pe principiul german al solidaritatii intre generatii (cei activi in prezent contribuie la finantarea asistentei sociale a persoanelor inactive, pensionarii, urmand ca, in viitor, sa devina beneficiari ai platilor finantate din contributiile generatiei viitoare). Imbatranirea populatiei europene, reducerea drastica a populatiei tinere, active, dezindustrializarea fortata cu consecinta pierderii unui … mai mult

Doi cercetatori germani – Grazyna Fosar si Franz Bludorf – au scris in 2001 o carte intitulata Inteligenta conectata[1]. Cei doi au sustinut ca ADN-ul individual este un fel de terminal sau consola conectata la reteaua globala de fiinte vii construite si ele din ADN si ca aceasta retea vie ar fi similara cu internetul, dar, totusi, infinit mai complexa si mai profunda decat internetul artificial (cel pe care, din 1991, il cunoastem ca pe o retea globala de calculatoare interconectate si pe care il utilizam ca atare). Fosar si Bludorf au sustinut ca, in plus, aceasta retea, ca, de altfel, fiecare terminal, fiecare fiinta vie care face parte din retea, poate depozita, emite sau receptiona informatie in si din aceasta biblioteca de inceput si sfarsit de lume. Cu un “motor de cautare” potrivit, aceasta retea ar putea fi accesata pentru a “descarca” si utiliza orice informatie depozitata acolo, precum si pentru a depozita in vederea reutilizarii propria informatie. Mai mult, cei doi au sustinut ca, tocmai de aceea, ADN-ul, substanta cu care sunt scrise toate cartile acestei fantastice biblioteci, poate fi influentat si re-programat prin cuvinte, sunete si anumite frecvente vibrationale. Pentru o astfel de reprogramare nu este nevoie de tehnici complicate si invazive de sectionare sau de inlocuire a … mai mult