In pregatirea dezbaterii de maine, 24 nov 2015, din Comisia juridica a Camerei deputatilor asupra proiectului legii darii in plata cu efect liberatoriu, sefimea BNR a iesit, ca de obicei, la atac, ca un bun avocat din oficiu care se ocupa, pe banii nostri, cu apararea bancilor delincvente si ireponsabile care se tem de aceasta lege.

Ca de obicei, cel care apasa butonul de panica este dl Cinteza. Conform declaratiilor acestuia, legea darii in plata cu efect liberatoriu a imobilului ipotecat ar putea genera in sistemul bancar pierderi estimate de 4 mld lei, cu consecinta falimentului a cel putin uneia dintre bancile care activeaza in Romania. Va reamintiti, desigur, ca acelasi domn Cinteza declara in Parlament, in februarie 2015, in urmarea evenimentului de 15 ianuarie, care a determinat explozia cursului francului elvetian ca, fie in cazul in care Justitia va dispune inghetarea cursului, fie in cazul in care legiuitorul va emite o lege de inghetare a cursului leu-franc sau de plafonare a acestuia, vor fi pierderi de cca 5 mld lei in sistemul bancar, cu consecinta falimentului a cel putin 4 banci care activeaza in Romania. Evident, si acum, ca si atunci, “stirea” a beneficiat de o mediatizare exploziva. Cine trebuia sa ia aminte, a luat aminte – toate procesele colective judecate pina acum au fost trintite de justitie exclusiv pe argumentul emotional al fricii de faliment bancar. Iar proiectul legii plafonarii cursului la creditele in valuta zace, bine-mersi in Parlament, fara sanse de a mai fi luat in discutie in aceasta legislatura.

Prima intrebare care se ridica este : … mai mult

Click AICI pentru a descărca „Sentință civilă anulare proces verbal de contravenție” – ridicare autoturism !

Matei 25,29: „Caci tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce n-are si ceea ce are i se va lua”.

Citesc in prezent Lebada Neagra, de Nassim Nicolas Taleb (editia 2010). Ar trebui sa citeasca aceasta carte si dl Isarescu, iar dl Vasilescu sa ia aminte la citatul de mai sus.

Ati auzit de asa-numitul „efect Matei”  (despre care vorbeste si N.N. Taleb; el spune ca acest efect este denumit de sociologi „avantajul cumulativ”)? Nici eu nu auzisem de el pina acum. De cind e lumea, deci inclusiv pe vremea cind s-a scris Evanghelia dupa Matei, cel bogat are sanse mai mari sa devina si mai bogat (banu’ la ban trage, zice romanul), iar cel celebru are sanse sa fie si mai celebru. Si, de regula, este si mai bogat si mai celebru, cumulind printr-un adevarat efect gravitational bani si faima. Efectul se aplica si oamenilor, si corporatiilor. Oameni sau corporatii care sunt bogati si celebri atrag bogatie si celebritate ca niste gauri negre socio-economice. Uitati-va la bancile din Romania. … mai mult

Fara voia mea, sunt fortat sa organizez o serie de proceduri legale si, probabil, judiciare, de protejare a dreptului la nume al Asociatiei Romania Dreapta. O alianta politica tocmai ce s-a creat, cu scopul de a cistiga alegerile din decembrie. Numai ca numele luat de aceasta alianta, recte, Romania Dreapta, este denumirea Asociatiei Romania Dreapta, al carei presedinte sunt. As fi preferat sa ma ocup de proiectele acestei asociatii, spre exemplu, de a o angrena in procedura de constituire a unei miscari monarhiste in Romania, dar numele asociatiei este uzurpat, o confuzie de denumire si de orientare strategica s-a creat si un auto-confort s-a instalat in persoana reprezentantilor acestei aliante, care se imbarbateaza ca vor cistiga „sigur” in litigiul cu mine.

Sa vedem, insa, daca au motive de confort.

(i) Codul civil permite celui lezat prin uzurparea dreptului sau la nume sa ceara oricind instantei incetarea acestei uzurpari – a se vedea art. 257 coroborat cu art. 254 alin.2 din Codul civil; acelasi Cod civil, in art. 255, permite celui lezat prin uzurpare, sa ceara incetarea acestei uzurpari, pe calea urgenta a ordonantei presedintiale;

(ii) conform art. 1 din Legea nr.14/2003, partidele politice sunt asociatii ale cetatenilor; si Asociatia Romania Dreapta este o asociatie a cetatenilor; denumirea partidelor politice nu poate reproduce un simbol national al statului roman; numele Romania este un simbol la statului roman si el nu poate figura in denumirea unei aliante politice (dar poate figura in denumirea unui ong, daca acest lucru este autorizat in prealabil, de guvern, lucru pe care Asociaita Romania Dreapta il „detine”); potrivit art.30 alin.1, coroborat cu art. 20 alin.2 din Legea nr.14/2003 a partidelor politice, orice persoana interesata poate face cerere de interventie la cererea de inregistrare a unei aliante politice; Asociatia Romania Dreapta este o persoana interesata, din moment ce numele sau, integral, este uzurpat de Alianta politica Romania Dreapta, deci va putea formula si interventie in cererea de iregistrare a Aliantei politice sus-numite;
(iii) desigur ca scopul si obiectivele Aliantei Romania Dreapta sunt complet diferite de scopul si obiectivele Asociatiei Romania Dreapta si desigur ca o alianta politica nu se poate confunda cu un ong; dar atunci cind citesti si pronunti ambele sintagme, accentul cade pe nume, Romania Dreapta, care este acelasi; prin absurd, daca nu are nicio importanta faptul ca o asociatie oarecare are un nume identic cu al unei aliante sau partid politic, ulterior constituite, atunci inseamna ca oricine poate sa isi constiutie in Romania o alianta politica denumita, sa zicem, Alianta Konrad Adenauer, Alianta Fundatia Crestin-Democrata, Alianta Institutul de Studii liberale etc. sau, interpretind atit de artificial legea, ar insemna ca si inversa este valabila, adica oricare dintre noi ne-am putea constitui ong-uri care sa se numeasca, sa zicem, Asociatia PDL, Asociatia PNTCD, Asociatia PNL, Fundatia Panasonic, Asociatia Mercedes, Fundatia Apple etc; nu numai ca este prejudiciabil pentru Asociatie ca o alta entitate – o alianta politica, esentialmente conjuncturala, facuta doar pentru alegeri si, eventual, pentru guvernare – sa coexiste si sa poarte acelasi nume, dar si pentru alianta, in sine, este prejudiciabil sa imparta aceasta denumire cu o alta entitate;
(iv) problema principala si principiala in cazul acestei uzurpari si a acestei confuzii nu este una juridica, ci una morala; un partid sau o alianta politica nu pot derapa de la principiile etice intr-o asemenea masura incit sa lanseze ideea ca denumirea, identitatea si obiectivele ong-urilor sunt valori subsidiare, mai putin importante, care trebuie sa fie puse in umbra intereselor politice, conjuncturale;
(iv) am gestionat, in ultimii doi ani, procese colective contra statului si a bancilor pentru peste 4000 de reclamanti, procese in care, de asemenea, nu aveam nicio sansa; cu toate acestea, le-am cistigat pe toate, chiar si in domeniile in care alti avocati au pierdut.
Asadar, nu va temeti.

Noua forma a Legii 193/2000, republicata in 3 august 2012, impune modificari esentiale de conceptie a regimului juridic al sanctionarii clauzelor abuzive, a tratamentului judiciar al acestora si a comportamentului actorilor acestei drame.

In primul rind, se confera ANPC – si instantei care judeca sesizarea ce tinde la sanctionarea contraventionala a profesionistului pentru inserarea in contractele sale de adeziune de clauze abuzive – o putere mult mai mare decit cea existenta pina acum : daca sunt constatate de catre ANPC, din oficiu sau la cererea unor consumatori, astfel de clauze abuzive in contractele de adeziune utilizate de profesionisti, se poate cere, alaturi de sanctionarea contraventionala a profesionistului, si eliminarea din toate contractele respective a clauzelor abuzive si modificarea acestora in vederea punerii lor de acord cu legislatia; a se observa ca este vorba de toate contractele de acel tip ale profesionistului, aflate in derulare (in curs de executare) la acel moment. Daca instanta constata existenta clauzelor abuzive in contract, atunci dispune nulitatea clauzelor abuzive si modificarea contractelor (inlocuirea clauzelor abuzive cu clauze conforme legislatiei). Efectul unei astfel de decizii este erga omnes si automat, nefiind limitat la un contract anume. De altfel, obiectul unui astfel de proces nu este un contract anume, ci toate contractele de adeziune de acelasi tip ale profesionistului – pirit.

Cu exceptia atributiei de a cere tribunalului sanctionarea contraventionala a profesionistului, aceleasi drepturi de a ataca toate contractele unui profesionist, cu efecte erga omnes si automate, il au si asociatiile pentru protectia consumatorilor. Este un class action de tip romanesc (fiind limitat la asociatiile cu personalitate juridica), ceea ce inseamna ca am luat-o chiar inaintea francezilor si a CE pe acest drum! Reamintesc ca, asa cum rezulta din presa franceza de luni, 10 sept 2012 (http://www.juridice.ro/217587/class-action-a-la-francaise.html), o astfel de legislatie este pregatita a aparea in Franta doar in primavara anului 2013, iar un “recurs colectiv” in materia protectiei consumatorilor urmeaza a fi reglementat la nivelul Dreptului Uniunii Europene catre finele anului 2013.

Cel mai important este ca noua reglementare da efect de lege precedentului judiciar : daca hotarirea tribunalului este in sensul ca exista clauze abuzive, toate contractele vizate vor fi afectate (vor fi eliminate clauzele nule; vor fi modificate contractele, cu impunerea unor clauze conforme cu legislatia); oricine, oricind, institutie, asociatie sau simplu particular, va putea invoca aceasta decizie pentru a obtine sanctionarea profesionistului care, in ciuda hotaririi tribunalului, continua sa foloseasca acele contracte de adeziune care contin clauze abuzive. Mai mult, cred ca solutia se va putea impune si in cazul in care aparent contractele s-au modificat, dar in fapt contin cam aceleasi clauze abuzive (sa ne re-amintim istoria comisionului de risc, rebotezat comision de administrare).

Profesionistii sunt obligati sa se supuna unei astfel de hotariri, care prin efectul sau general este de aceeasi forta ca si legea. Fara sa existe dispozitii exprese in acest sens, cred ca instanta poate impune in baza dispozitiilor din dreptul comun daune cominatorii sau amenzi civile pentru a determina profesionistul sa respecte hotarirea; in plus, legislatia contraventionala permite si aplicarea unor pedepse complementare, cum ar fi suspendarea licentei de operare, in caz de refuz de respectare a hotaririi.

In cele de mai jos sunt analizate citeva chestiuni tehnice, dar importante.

Astfel, competenta functionala intr-o asemenea actiune apartine tribunalului (pina acum, in procesele contraventionale declansate de ANPC se pronunta judecatoria), iar hotarirea tribunalului este supusa numai apelului. Se poate spune ca, in acest fel, scurteaza durata procesului, eliminindu-se recursul (care, oricum, ar fi vizat numai legalitatea hotaririi, nu si faptele).

Trebuie observat, de asemenea, ca actiunile de la art. 12-13 (constatarea clauzelor abuzive cu titlu de contraventie, la cererea ANPC; constatarea clauzelor abuzive la cererea asociatiilor pentru protectia consumatorilor, cu titlu de “recurs colectiv” sau class action) au in vedere doar contractele de adeziune, nu si contractele obsinuite, si au in vedere toate contractele de adeziune din aceeasi clasa ale aceluiasi consumator; spre exemplu, este vorba de toate contractele de credit de retail ale unei banci, toate politele de asigurare ale unei societati de asigurare, toate contractele de leasing ale unei societati de leasing, toate contractele, biletele, tichetele etc. ale unui comerciant, in masura in care sunt vindute consumatorilor.

Alte citeva amanunte tehnice :

-consumatorii, simpli particulari, individual sau in alianta procesuala, vor putea in continuare sa atace contractele cu profesionistii, invocind nulitatea clauzelor abuzive si lipsa lor de efecte; acest gen de actiuni individuale se vor judeca la tribunal sau, dupa caz, la judecatorie, dupa valoarea pricinii;

-vor putea fi atacate direct de catre consumatori atit contractele de adeziune, cit si contractele obisnuite (altele decit cele de adeziune, pre-formulate), in masura in care acestea contin clauze abuzive;

-efectele hotaririlor favorabile consumatorilor in astfel de actiuni individuale nu vor avea consecinte erga omnes, in orice caz, nu direct (ele se vor putea impune si in alte cazuri identice sau similare prin efect de putere de lucru judecat, forta de persuasiune a argumentelor sau cutuma judecatoreasca).

Reamintesc ca Legea 193/2000 a fost temeiul unui mare numar de procese care au implicat, de o parte a baricadei, bancile, si de cealalta parte, ANPC si clientii bancilor. Cele mai multe procese cu acest temei legal au fost procese contraventionale, declansate de ANPC, in vederea santionarii contraventionale a bancilor si a eliminarii din contracte a clauzelor abuzive. La aceste procese de tip contraventional, uneori au intervenit si consumatorii. Au existat si procese formulate direct de consumatori, individual sau in alianta procesuala. Daca in litigiile cu declansate de ANPC, bancile au avut cistig de cauza intr-o proportie de maxim 15%, in litigiile declansate direct de consumatori, procentul de pierdere suferita de banci a fost apropiat de 100%, doar foarte putine procese, practic 2-3, fiind cistigate de bani. Foarte multe hotariri pronuntate in procese din ambele categorii sunt, in prezent, irevocabile. Cu toate acestea, bancile au continuat sa utilizeze contractele in care s-au constatat clauze abuzive, sub motiv ca hotaririle respective, chiar irevocabile, nu au efect erga omnes, ci numai efecte limitate la speta (inter partes). Asa ca, noua formula a art. 13 din Legea 193/2000 care extinde efectul de constatare a clauzelor abuzive, de nulitate a acestora si de modificare obligatorie la toate contractele de adeziune din aceeasi categorie de business a aceluiasi profesionist este foarte bine venita, pentru ambele parti ale razboiului si pentru autoitatea administrativa. Din pacate, in legatura cu procesele irevocabil cistigate sau pierdute de banci in procesele privind clauzele abuzive nu se poate spune ca au acest efect general, intrucit noul art.13 din Legea 193/2000 nu se poate aplica retroactiv. Singura solutie ar fi ca, in aceste cazuri, beneficiind si de jurisprudenta creata, se se formuleze noi actiuni de catre asociatiile de protectia consumatorilor sau sa se declanseze noi procese contraventionale de catre ANPC. De fapt, pentru a calma spiritele “pe piata”, chiar devin necesare ca aerul aceste actiuni. In privinta actiunilor de tip contraventional (cele in care ANPC cere constatarea si sanctionarea contraventiei  de inserare si utilizare a clauzelor abuzive in contractele de adeziune) aflate in curs, probabil ca cel mai intelept ar fi ca ele sa se suspende in vederea pregatirii unui proces contra tuturor profesionistilor care au in contratele lor de adeziune clauze abuzive si sunt sau ar urma sa fie supusi unei astfel de actiuni.

Actiunile individuale sau colective (in alianta procesuala) formulate direct de consumatori si care sunt acum in curs, in diverse faze procesuale, nu sunt afectate de noua modificare (cu singura exceptie a caii de atac – cred ca norma care elimina recursul, in favarea apelului, este de imediata aplicare). Adica, aceste actiuni nu ar trebui sa fie suspendate sau aminate de eventuale actiuni formulate de ANPC sau de asociatiile pentru protectia consumatorilor in virtutea noii forme a art. 13 din Legea 193/2000 (asa rezulta din art. 13 alin.4 si art. 14 din Legea 193/2000) si nici nu ar trebui sa aiba un efect erga omens fata de alte situatii identice sau similare (cu exceptia unui efect indirect de contegiune, ca putere de lucru judecat, forta de persuasiune a argumentelor sau cutuma judecatoreasca).