Avocati „din oficiu” in civil, incepind din 1 sept?

Desi suntem déjà in vacanta judiciara, unii dintre noi, mai prapastiosi din fire, stau si citesc si analizeaza Noul Cod de Procedura Civila. Si se minuneaza. Eu, spre exemplu, ma gindesc ca unele dispozitii de-a dreptul surprinzatoare din Codul de procedura civila nu sunt de loc “mediatizate”, desi vor avea o influenta covirsitoare asupra vietii noastre profesionale de avocati (si nu numai …). Spre exemplu, dispozitiile art. 162 NCPC (“Citarea prin publicitate”), mai precis, alin.3, contin germenii unui nou “job” pentru avocati, pe care, probabil, in lipsa de alt model cunoscut, l-am putea asimila ajutorul public judiciar (sau, in limbaj colocvial, cu avocatura “din oficiu”). Nu stiu daca Baroul Bucuresti e consient de aceasta dispozitie; e clar insa ca nu a lasat sa se creada ca ar fi, intrucit nu am vazut niciun demers care sa probeze preocuparea pentru crearea unei structure care sa poata face aplicarea acestei noi institutii.

Despre ce e vorba : in cazurile de citare prin publicitate, instanta numeste, in calitate de curator special, un avocat care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor piritului. Adica, in zecile de mii (sau, poate, in sutele de mii) de cazuri in care piritul nu poate fi identificat prin domiciliu sau nu poate fi citat in alt loc potrivit legii, piritul va fi reprezentat de un avocat.

Acest avocat – curator se numeste de instanta, dar nu oricum, ci dintr-o lista de avocati desemnati in acest scop de barou (o foarte interesanta noua competent a baroului, aceea de a desemna avocati!). este ceea ce rezulta din art. 57 alin.3 NCPC. Probabil ca procedurile de desemnare de catre barou a acestor avocati – curator vor fi similare cu cele aplicabile ajutorului public judiciar. Asadar, vom avea, cel mai probabil, avocati “din oficiu” si in civil, nu numai in penal.

Ceea ce nu este destul de clar este modalitatea in care acesti avocati – curator vor fi remunerati. Art. 57 alin.4 NCPC dispune ca renumeratia provizorie, precum si modalitatea de plata a curatorului se stabileste de catre instanta, care instanta poate sa majoreze aceasta remuneratie la incetarea calitatii de curator. Dar renumneratia definitive, cine o stabileste? Si care este limita temporala si procesuala intre provizoriu si definitiv? Oare se vor aplica acele “cutume” din material onorariilor expertilor? Si, in plus, cine suporta aceasta cheltuiala? Piritul, intrucit nu e de gasit, in mod evident nu va putea fi tinut sa achite aceasta remuneratie, nici in avans, nici la finalul procesului (cu exceptia cazului in care, pina la urma, piritul va putea fi, totusi, identificat). Cu siguranta, reclamantul va putea sa fie tinut sa suporte aceasta renuneratie, dar numai daca va fi cazut in pretentii. Si atunci, cine va avansa/suporta aceasta remuneratie? Se incadreaza aceasta remuneratie sau nu in notiunea de autor public judiciar? Daca raspunsul va fi afirmativ, atunci estimez noi greve ale avocatilor din oficiu, intrucit si-asa, in conditiile actuale, fondurile sunt rareori suficiente pentru plati continue pentru actualele “oficii”, daramite pentru alte zeci de mii sau chiar sute de mii de “oficii” ce vin din civil!

Este important sa observam ca acest avocat – curator nu este un reprezentant conventional al piritului-imposibil-de-citat, ci un reprezentant legal al acestuia, asa cum rezulta din art. 57 alin.3 teza a doua NCPC.

In final, ca sa pun un pic de gaz pe foc, ma intreb si va intreb : la care barouri se refera art. 162 alin.3 NCPC? La cele clasice si legale sau la acestea si la cele paralele si ilegale? Textul nu face nicio distinctie, motiv pentru care vom avea, cu siguranta, discutii pe aceasta tema.

 

 

 

Art. 162. Citarea prin publicitate. (1) Când reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate.

(2) Citarea prin publicitate se face afişându-se citaţia la uşa instanţei, pe portalul instanţei de judecată competente şi la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. În cazurile în care apreciază că este necesar, instanţa va dispune şi publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar central de largă răspândire.

(3) Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 57, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

(4) Procedura se socoteşte îndeplinită în a 15-a zi de la publicarea citaţiei, potrivit dispoziţiilor alin. (2).

 

Art. 57. Curatela speciala. (1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 55 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

(3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.

(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, tinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.

Lasati un raspuns

Trebuie sa fiti conectat pentru a posta un comentariu.