Romania incotro? Cum ramane cu separatia puterilor in stat?

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

La indemnul UNJR si al AMR si in contrapozitie cu recomandarea de aseara a CSM de a se suspenda protestul, majoritatea curtilor de apel din tara, inclusiv Curtea de apel Bucuresti, au decis sa continue “protestul”, oferindu-ne tuturor celor care lucram in sau cu sistemul judiciar un neasteptat si ne-binevenit surplus de vacanta judiciara. Daca protestul, asa cum propun UNJR si AMR, va dura pina la 5 octombrie, multi dintre colegii de breasla vor trage obloanele. Economia, blocata deja de cele trei saptamini de protest (nu mai iau in calcul celalalt “protest”, de peste vara, ca macar atunci stiam ca activitatea este redusa la jumatate si nu era prea mare agitatie, toti fiind in vacanta), va intra in colaps daca “protestul” va mai dura inca trei saptamini. Daca economia, singura furnizoare de venituri la bugetul de stat, nu va mai functiona, ci se va transforma in troc, ramine de vazut de unde vor mai putea fi platiti protestatarii nostrii colegi.

Despre justitiabil – caruia nici un magistrat protestar nu-i cere public scuze, asa cum fac grevistii din serviciile publice atunci cind protesteaza si ei – nu mai e cazul sa reamintesc, caci acesta deja s-a intors impotriva magistratilor ca profesie si sistem.

Cel mai grav lucru insa nu este prelungirea peste limitele logicii a “protestului”. AMR si UNJR, prin vocea de tunet a dnei Pivniceru, ne informeaza sec, cu o sentinta fara drept de apel, ca in data de 6 octombrie 2009, toata activitatea judecatorilor va inceta. Nu se vor mai judeca, deci, nici arestari, nici incredintari de copii. Ei bine, asa ceva depaseste orice limita si derapeaza in lovitura de stat. Stimati colegi, ceea ce ne impuneti noua, profesiilor care depind de sistemul judiciar si justitiabilului, nu mai este deloc acceptabil, nu numai din punctul de vedere al legii, ci si din punctul de vedere al moralei si al logicii.

Caci, daca mai stim sa citim legi –asa incilcite cum sunt ele facute de vajnicii nostrii politicieni – atunci nu putem sa nu observam ca prin art. 4 din proiectul Legii salarizarii in sistemul bugetar, magistratilor li se creeaza singura pozitie privilegiata in categoria salariatilor bugetari : desi sunt pusi in grila in partea de sus a acesteia (cu salarii stabilite cu un coeficient de minim 4,5 pina la 12), totusi acestor salarii li se adauga, in termen de trei zile de la intrarea in vigoare a Legii, doua sporuri de 25%, si respectiv, 5%, pentru suprasolicitare si confidentialitate, precum si, de la 1 ianuarie 2010, inca un “adaos” de 25% si unul de 10%, pentru acelesi cauze.

Asadar, toate sporurile pe care magistratii le-au obtinut, cam la limita legii, prin hotariri judecatoresti, sunt acum incluse in salariu si trecute pe cartea de munca, cu titlu de salariu nominal, care nu va mai putea fi modificat sau retras dupa cum le va trece prin cap politicienilor, din ratiuni conjuncturale. Pe de alta parte, o serie de revendicari justificate ale magistratilor (trecerea bugetului sistemului judiciar la ICCJ; un minim de 1% din PIB alocat acestui sistem in fiecare an) nu pot fi puse in practica pina la 5 octombrie. Pina cind se constituie la ICCJ un department financiar, cu extensii in teritoriu, care sa administreze banii sistemului judiciar, pot trece si 6 luni. Iar alocatia bugetara de 1%, chiar daca s-ar modifica prin OUG legea statutului magistratilor si legea finantelor publice, tot nu se poate aplica mai devreme de 1 ianuarie 2010, intrucit trebuie trecuta in legea bugetului pe 2010.

Ca avocat si profesor universitar am luat si eu atitudine relativ la acest “protest” in repetate rinduri. Cu toate ca principial revendicarile magistratilor sunt corecte, faptul ca “protestul” a durat deja 3 saptamini si acum s-a prelungit cu alte 3 saptamini, face ca acest protest – bazat, repet, pe revendicari legitime – sa nu mai justifice deloc refuzul acestora de a judeca. Din persectiva omului obisnuit, pe care nu l-a parasit inca bunul simt, problemele magistratilor sunt reduse acum la o disputa pe salarii. Iar omul de pe strada, caruia din 6 oct 2009 i se va putea sparge capul pe strada fara ca cineva sa-l mai poata aresta pe agresor, se intreaba deja : oare cum veti mai putea pretinde sa vi se aplice legea si Constitutia, cind chiar dvs o incalcati legea? Oare cum va puteti pretinde drepturile dvs legitime, in timp ce le incalcati drepturile celorlalti?

Dar problemele justitiei sunt nu numai de conjunctura, ci si de esenta. Spre exemplu, desi magistratii sunt o putere in stat, in magistratura sunt prea multe asociatii profesionale ale magistratilor (AMR, UNJR, SoJust). Ba chiar, la CSM se accepta deja idea constituirii  unui sindicat al magistratilor, cu obladuirea CSM. O putere in stat nu se poate constitui in sindicat fara a-si nega caracterul esential de putere in stat. Sa ne imaginam ca si parlamentarii si-ar constitui sindicate sau, si ma caraghios, ca si ministrii si-a face sindicate.

Eu stau si ma intreb uneori oare cind mai au judecatorii timp sa isi faca jobul, daca sunt atitea adunari generale, sedinte ale AMR, ale UNJR, ale “sindicatului” CSM? Si, daca tot am ajuns sa vedem la tv judecatori – suporteri, oare cum vor mai asigura judecatorii obisnuiti politia sedintelor de judecata atunci cind un Gigi Becali va veni in sala cu suporterii sai care vor huidui ca pe stadion, cind am vazut cu toii cum huiduiesc judecatorii in CSM, in vazul tuturor si la ore de maxima audienta? In loc sa fei o autoritate de supraveghere si control al puterii judecatoresti, CSM este mai mult un sindicat. Unii lideri ai asociatiilor magistratilor fac mai mult politica decit justitie, iar independenta si inamovibilitatea i-a cam transformat pe judecatori in niste mici zeitati. In fine, este evident ca selectia magistratilor aproape exclusiv prin Institutul National de Magistratura este gresita pe fond si nu asigura acoperirea tuturor posturilor necesare la timp si in conditii transparente.

Pentru ca aceste probleme depasesc cu mult sfera judiciara, este evident ca este necesara o dezbatere publica asupra problemelor pe care le-au exhibat cu atita brutalitate protestele judecatorilor (o rebotezare a banalei greve). Sunt chestiuni fundamentale ce frizeaza chiar Constitutia si care necesita nu un simplu seminar, ci o larga dezbatere publica. In consecinta, invit societatea civila sa se implice si sa incerce sa asculte cit mai multe voci care se exprima cu privire la acest protest continuat.

Desi o tentativa de acest gen a fost facuta zilele trecute, iar “dezbaterea” a cam esuat in discutii sterile cu specialistii in orice din Parlament si a fost politizata, cred ca e timpul pentru o serioasa analiza asupra separatiei si controlului puterilor in stat.

Avem o Constitutie: Cum procedam?

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

DA, sustin schimbarea Constitutiei Romane, si, una din primele mele preocupari ca presedinte ar fi revizuirea acesteia. Citeam acum cateva minute un articol exceptional pe Ziare.com in care autorul aducea aminte despre discursul lui Basescu in Parlament.
Legat de intrebarea autorului “Ce fel de presedinte vrem?” cred ca raspunsul ar fi “un presedinte cat mai putin implicat in treburile puterilor in stat”.
Asa cum am spus si in Programul Piperea, statul trebuie lasat sa functioneze asa cum a fost gandit, sa intervina in interesul cetateanului atunci cand este vorba despre protectie sociala, aparare, educatie si sanatate, infrastructura etc.

Un vot schimba totul – ai grija cui i-l dai

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

Catavencu anunta aici ca a castigat 2 premii la Festivalul de publicitate Ador. Felicitari echipei de acolo pentru aceasta realizare, merita tot respectul.

Va prezint, mai jos, unul dintre filmele produse de genialii tineri de la Catavencu, avand-ul in rolul principal pe Gigi Melody:

Voronin, ultimul dinozaur – pleaca de la presedintia Moldovei

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

Citesc in Realitatea ca ultimul dinozaur comunist din Europa de Est paraseste scena.

Daca actuala coalitie majoritara anti-comunista va reusi sa isi uneasca fortele si sa determine numirea unui premier ne-comunist, calea catre Uniunea Europeana a Republicii Moldova este deschisa. Odata obtinuta puterea executiva, va mai fi doar un pas catre desemnarea unui presedinte ne-comunist, intrucit cel putin 10 parlamentari comunisti vor trece in tabara coalitiei, din ratiuni mai degraba economice decit politice.

Si astfel, in scurt timp, Partidul Comunist din Moldova se va destrama. Epoca Voronin va deveni o amintire urita. Cel care l-a ajutat pe Voronin sa isi pastreze puterea politica si economica atita amar de vreme – ma refer la dl Basescu, care a declarat ca ii pare rau ca l-a ajutat pe Voronin sa se mentina presedinte al Moldovei – va avea, probabil, un moment de reflectie si poate ca ne va scuti pe viitor de prezenta domniei sale in fruntea Statului roman.

Nu de alta, dar si domnul Basescu este un fost comunist revopsiti, iar epoca lor  a cam trecut.

“Nu te prezinti, NU te reprezint”

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

Azi am citit un material exceptional, o analiza facuta de realizata de Mirel-Valentin Axinte, alias Bleen, care ilustreaza motivele pentru care statul prefera sa ajute bugetarii, asistatii si pensionarii, in locul celor din mediul privat.

Mi-am permis sa citez integral textul, din varianta postata AICI.

“De ce politicienii iau decizii doar în favoarea pensionarilor, asistaţilor şi bugetarilor şi uită de mediul privat, de antreprenori, de tineri, de salariaţii din mediul privat? Fiindcă fraierii din mediul privat nu se duc la vot. Neexistînd cerere din partea acestei categorii, partidele şi politicienii îşi adaptează oferta pentru categoriile de asistaţi: bugetari şi pensionari. De ce? Fiindcă ăia se duc la vot. Sintagma “nu votezi, nu exişti” este foarte adevărată în cazul ăsta.

Fraierii care lucrează la privat s-au autoexclus din viaţa cetăţii iar, în consecinţă, problemele lor nu există. Bătălia deciziilor economice se va da între bugetari şi pensionari. Cine dă mai mult bugetarilor şi pensionarilor acela va fi în Parlament, la guvernare, la Preşedinţie.  Salariaţii din privat şi tinerii, în general, nu există şi nici nu vor să existe. Vom avea de ales între prime şi sporuri mai mari pentru bugetari, pensii mai mari pentru pensionari şi manele şi pomeni mai multe pentru asistaţi. Structura prezenţei la vot spune: pensionarii, bugetarii şi asistaţii decid structura Parlamentului, culoarea guvernării şi Preşedintele. Deci, problemele lor sînt singurele care contează.

Politicienii nu s-au căcat pe ei de frică şi nici nu au căzut în depresie din cauza neprezentării la vot a populaţiei active. S-au adaptat iar revolta prin neprezentare a  tineretului urban, strîmbatul din nas al corporatiştilor acriţi şi bosumflarea stupidă a salariaţilor şi antreprenorilor din mediul privat i-a făcut pe politicieni să renunţe total la a reprezenta aceste categorii (nu votezi, nu exişti; nu exişti, nu te reprezint) şi să-şi concentreze întregul efort politic, legislativ, guvernamental, bugetar, financiar şi de comunicare către categoriile care se prezintă la vot, care există şi care doresc să fie reprezentate: asistaţii, pensionarii şi bugetarii.

Dacă vrei să pierzi alegerile, să nu intri în Parlament, să te zbaţi la 5%, atunci adresează-te tineretului şi salariaţilor şi renunţă la bugetari şi pensionari. Dacă vrei să ieşi din politică pe uşa din dos scade salariile din administraţie, nu mai acorda creşteri de pensii şi sporuri bugetarilor, scade taxele şi sprijină mediul privat. Mai pe înţelesul corporaştilor care cred că le-au dat o lovitură mortală politicienilor neducîndu-se la vot: cea mai bună soluţie să dai faliment e să vinzi iPod-uri atunci cînd ştii că singurii cumpărători care se deranjează să iasă din casă şi să-ţi calce pragul sînt ţăranii de peste 60 de ani. Asta le cerem noi politicienilor. Astăzi, în România anului 2009, politicianul care se adresează tineretului, păturii educate de la oraşe, salariaţilor şi antreprenorilor din mediul privat, este pur şi simplu un imbecil sinucigaş. E ca şi cum ai vinde CD-uri cu Chopin în Ferentari. Nu înţeleg cum cineva care nu e atît de idiot încît să vîndă mp3-uri surzilor şi chiloţi tanga mamailor din Teleorman poate avea pretenţia de la politicieni să facă asta. Aşa cum voi nu vreţi să daţi faliment sau să vă pierdeţi job-ul, nici ei nu vor să rămînă în afara Parlamentului sau a guvernării. Aşa că vă vor creşte taxele, vor renunţa la orice reformă a sistemului birocratic, vor elimina orice posibilă facilitate acordată sistemului privat, vor creşte pensiile şi salariile bugetarilor, le vor acorda noi şi noi sporuri şi vor angaja din ce în ce mai mulţi. Bugetarii şi pensionarii sînt peste 8 milioane, voi nu sînteţi mai mult de 100 000  (restul îşi fac vacanţa în ziua alegerilor sau stau pe la terase şi se felicită pentru superioritatea cu care au luat decizia inteligentă de a nu se duce la vot).

În politică deciziile ţin seama în proporţie de 90% de piaţa politică. Iar dacă pe piaţa politică cererea e de asistenţă şi siguranţă, atunci politicienii asta vor oferi. Cine are impresia că deciziile politice ţin seama de părerea despre lume şi viaţă a economiştilor, de părerile avizate ale antreprenorilor şi corporatiştilor, exprimate savant la un grătar, din fundul nisipurilor de aur sau de pe o terasă de fiţe, se înşală. Se va spune: “păi, da, dar din punct de vedere economic e aberant, se va ajunge la un dezastru etc etc”. Nu. Politicienii gîndesc pe termen scurt (aşa o cere piaţa politică), pe maxim patru ani. Vor mări taxele şi se vor împrumuta ca să-şi ţină clienţii (bugetari, asistaţi şi pensionari) satisfăcuţi. Şi mai departe nu-i interesează. Iar micul corporatist urban va ajunge să plătească taxe de 90%. Şi le va plăti. Fiindcă nu are de ales. Iar taxele se vor duce transforma în pomeni electorale către categoriile care se prezintă la vot. “Păi o să ne enervăm şi o să….” O să ce? Chiar sînt curios dacă vreun blazat şi acrit de 25 de ani are idee ce va face în asemenea condiţii. Da, ştiu. “O să ne enervăm şi o să dăm cu umbreluţa din Sex on the beach de pămînt!”*

Indirect, absenţa la vot se plăteşte cu job-ul, afacerea sau, în cel mai bun caz cu o amendă usturătoare, plătită lunar. Se vorbea despre o posibilă lege care să oblige oamenii să meargă la vot (o tîmpenie, în opinia mea) iar sancţiunea neprezentării să fie amenda. Sancţiunea există deja. S-au mărit salariile bugetarilor, s-au mărit pensiile, trebuie bani ca să fie plătite. Astfel, se vor mări şi taxele, şi impozitul unic, şi TVA-ul. Diferenţa dintre 19% şi 25%, dintre 16% şi 20% e amenda neprezentării la vot. Repet, în cazul fericit. De multe ori amenda poate fi falimentul sau şomajul. Şi este deja.

*Habar n-am dacă Sex on the beach are umbreluţă. Dacă n-are, nasol. Corporatiştii nu vor putea să-şi exprime revolta civică”

Piperea live la RFI: Protestul magistratilor, cosmarul companiilor

Postat de Gheorghe Piperea in "The Way I Are", Politica

Extras de pe RFI:  Ascultă Gândeşte BIZ. Constantin Rudnitchi a discutat despre protestul magistratilor. Cum afectează mişcările de protest din magistratură funcţionarea firmelor, mici sau mari, româneşti.

Invitat: prof. univ. Gheorghe Piperea, avocat.

Justitie contra justitie sau reversul medaliei

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

Astazi am avut mai multe dosare de insolventa la Tribunalul Bucuresti, sectia a VII-a Falimente. Am fost surprins sa vad ca dosarele se judeca la aceasta sectie in mod normal. Asadar, nu toti judecatorii din Bucuresti participa la protest. Am motive sa cred ca nici in tara protestul magistratilor nu este generalizat. Cu toate acestea, reprezentantii asociatiilor magistratilor, precum si unii membri ai CSM au declarat ca protestul este generalizat. Inseamna ca, in mod evident, promotorii protestuluiu au o problema.

Acest mesaj a fost foarte mediatizat in ultimele zile, de unde concluzia ca multi justitiabili si multi avocati, consilieri juridici, practicieni in insolventa si executori judectoresti stiu ca nu se judeca nici un dosar obisnuit, ci se amina pe termene lungi, pe motiv de protest al magistratilor. De aici, o serie intreaga de consecinte pagubitoare pentru justitiabil si nefaste pentru protestul magistratilor. Daca majoritatea instantelor participa la protest si amina toate cauzele obsinuite in 2010, in timp ce unele instante sau unii judecatori neparticipanti la protest judeca in conditii normale, inseamna ca procesele celor care s–au increzut cu buna credinta in anuntul asociatiilor profesionale ale magistratilor se judeca in lipsa lor, ceea ce in mod evident le va prejudicia drepturile. Mai grav, insa, este faptul ca se va crea o nepermisa discriminare intre justitiabilul care a avut sansa sa aiba un proces la instantele sau judecatorii ne-participanti la protest si cei care nu a avut aceasta sansa.

Sa ne gindim, de exemplu, la doua societati care cer deschiderea procedurii insolventei, pentru a obtine protectia tribunalului in contra executarilor silite pornite de creditori si in contra majorarii datoriilor cu dobinzi si penalitati. Noua Lege nr.277/2009 de modificare a Legii insolventei prevede ca, daca debitorul cere deschidere procedurii, solutia se da in camera de consiliu, in termen de maxim 5 zile de la inregistrarea cererii. Daca o prima societate are sediul in Bucuresti, unde procedurile de insolventa nu se amina in 2010, ci se judeca normal, ea poate obtine protectia tribunalului acum, in septembrie, cind poate sa spere inca la o reorganizare. Daca cea de-a doua societate are sediul in Galati, unde nu se judeca nici un dosar de insolventa, ci se amina in 2010, atunci acasta nu va putea obtine protectia tribunalului decit in 2010 si, daca ar fi avut vreo sansa de salvare de la faliment acum, in septembrie 2009, cu siguranta nu va mai avea nici un a in ianuarie 2010. Societatea aceasta va deceda official, dar odata cu acest “deces” vor fi concediati toti salariatii acesteia. Repet, in conditiile in care ambele societati ar fi avut sanse sa se salveze, numai societatea bucuresteana le va putea valorifica, nu si cea galateana. Dincolo de aceasta inadmisibila discriminare, apar si prejudiciile aferente, fie in rindurile salariatilor care vor deveni someri, fie in patrimoniul actionarilor si creditorilor societatii galatene. Cine va plati acest prejudiciu? Statul roman si, probabil, magistratii care au determinat, chiar si indirect, acest prejudiciu.

Avind in vedere ca, prin hotariri ale adunarilor generale ale magistratilor (si nu prin lege), se ajunge la o suspendare pe termen indefinit a accesului la justitie, la care se adauga si aceasta inadmisibila discriminare, nu va trebuie sa surprinda pe nimeni daca in urmatoarele zile sau saptamini vor apare justitiabili nemultumiti de protest si care vor da in judecata tribunalele si, indirect, judecatorii, sau insasi Statul roman la CEDO.

Nu este exclus ca insasi guvernantii, care nu duc lipsa de cozi de topor, sa regizeze astfel de actiuni, care vor face derizoriu acest protest al magistratilor.

Programul Piperea: Romania in Europa si in lume

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

1. Uniunea Europeana s-a constituit ca spatiu comun al circulatiei bunurilor, capitalurilor si persoanelor, precum si ca sistem institutional capabil sa garanteze efectivitatea drepturilor omului. Constituita de tarile europene care au intentionat sa anihileze tentatiile care dusesera la cel de-al doilea razoi mondial cu „arma” comertului si a drepturilor omului, Uniunea Europeana s-a extins ulterior la un numar de 27 de state, care acopera mai mult de jumatate din suprafata si populatia Europei.

Libera circulatie a marfurilor si a capitalurilor, care a facut posibila competitia si eficienta economiilor de piata ale tarilor membre ale Uniunii Europene, inclusiv a Romaniei, a fost aplicata cu srictete de institutiile Uniunii Europene si, uneori, impusa de tarile europene cu economii mari, interesate de largirea pietelor de desfacere a marfurilor si de controlul intr-o proportie cit mai mare al capitalurilor din Uniunea Europeana. In tari ca Romania, aceste libertati au avut partile lor bune, dar au provocat mari dezechilibre ale balantei de plati, importurile, in special cele intra-comunitare, covirsind productia proprie. Intr-o tara ca Romania, unde populatia rurala depaseste jumatate din populatia intregii tari, agricultura a avut cel mai mult de suferit, intrucit dintr-o tara exportatoare de produse agricole, Romania a devenit importatoare a acestor produse; in proportie de peste 80%, Romania importa mincare, in special din Uniunea Europeana. Iar odata cu venirea crizei, capitalurile europene investite in Romania au fost masiv retrase de societatile mama ale intreprinderilor romanesti, fie pentru ca in tarile de origine acest capital era necesar pentru a lupta contra crizei locale, fie pentru ca autoritatile politice ale tarilor de origine au impus aceasta retragere, ca o conditie a sprijinului acordat de statul de origine in vederea iesirii din criza.

In plina criza si intrucitva surprinzator, tarile mari ale Uniunii Europene sunt lasate sa practice ajutorul de stat pentru salvarea intreprinderilor lor nationale, chiar si in defavoarea filialelor acestora din tari ca Romania, in timp ce economiilor mici sau slabe ale Uniunii Europene, asa cum este si cea a Romaniei, li se refuza acelasi tratament. Marile economii europene si-au pus in practica propriile politici si strategii nationale, in competitie cu alte tari mari si, oricum, cu omisiunea interesului comunitar sau in contra acestuia. Pentru moment, cel putin pe perioada recesiunii, libertatea de circulatie a capitalurilor este suspendata de facto.

Libera circulatie a persoanelor nu a functionat niciodata integral. Daca cetatenii tarilor cu economii importante in Europa pot circula si se pot stabili liber pentru a munci oriunde in Europa, nu acelasi lucru este valabil pentru cetatenii tarilor care au intrat in Uniunea Europeana dupa anul 2004, inclusiv Romania. Desi sunt cetateni europeni care ar trebui, cel ptin teoretic, sa aiba aceleasi drepturi ca si ceilalti cetateni europeni, cei originari din Europa de Est inca mai au statut de imigranti in tari ca Italia, Olanda, Mare Britanie sau Germania. Est-europenii, inclusiv romanii, nu se pot stabili liber pe teritoriul acestor tari in lipsa unor permise de munca. Atita timp cit economiile europene erau in plina expansiune, iar somajul se mentinea la cote reduse in tarile traditionale ale Uniunii Europene, apelul la munca imigrantilor din est era incurajat, mai ales pentru faptul ca era vorba de o forta de munca ieftina care putea, in acelasi timp, sa aduca plusvaloare economica, si sa creeze competitie si presiune pe piata fortei de munca, dominata in vestul Europei de sindicate foarte puternice si influente. Cind economia europeana, in ansamblul ei, a inceput sa dea semne de stagnare sau de recesiune, somajul a inceput sa creasca si, odata cu el, a crescut si teama de pierderea locurilor de munca. De aici, refuzul ferm al Frantei, Olandei si Irlandei de a accepta Constitutia Europeana, vazuta ca un pericol pentru locurile de munca si beneficiile aferente asistentei sociale pentru cetatenii Europei occidentale, intrucit aceasta Constitutie trece libertatea de circulatie si stabilire in categoria drepturilor fundamentale ale omului. Tot de aici au aparut si revolta, tensiunile sociale si persecutiile la adresa imigrantilor estici, inclusiv cei romani.

Din aceasta perspectiva, se poate spune ca niciodata coeziunea comunitar-europeana nu a fost la un nivel mai redus. Euroscepticismul este din ce in ce mai prezent in tari ca Italia. Extremismul, si el din ce in ce mai prezent in Europa, a coborit de pe stadioanele de fotbal in strada si a patruns inclusiv in gindurile cetatenilor obisnuiti, mai ales datorita faptului ca este alimentat, constient sau inconstient, de presa si de politicieni fara scrupule.

Romania  a intrat in Uniunea Europeana pentru a ramine si isi va respecta angajamentele asumate la momentul tratatului de aderare. Uniunea Europeana, ca sistem institutional si comunitate umana, nu inseamna nici presa tabloida, nici extremistii europeni, si nu se termina odata cu criza economica pe care o traverseaza. Uniunea Europena inseamna drepturi ale omului, comert si dezvoltare pasnica, traditie si diversitate culturala. Acestea sunt valori perene, care vor prevala asupra consecintelor conjuncturale ale crizei economice. Cetatenii romani vor suporta in continuare contributiile la bugetul Uniunii, dar Romania va cere sa fie respectata ca tara si sa-i fie respectati cetatenii, ca oameni liberi sa circule sau munceasca in Europa. Libertatile de circulatie trebuie respectate, fara restrictii sau aminari de punere in vigoare.

2. In calitate de tara membra a NATO, Romania isi va respecta angajamentele de inzestrare si antrenare a fortelor armate in vederea atingerii si mentinerii starii de interoprabilitate cu celelalte armate ale statelor membre NATO. Organizatia militara la care am aderat este un furnizor de securitate, in special in contra amenintarilor teroriste, dar este si un aparator al principiilor democratiei. De aceea, Romania poate accepta doctrina interventiei militare pentru salvarea sau sustinerea democratiei. Dar Romania trebuie sa refuze angrenarea in razboaie nejustificate, cum a fost cel din fosta Iugoslavie din 1999, si cum este cel din Irak, inceput in 2003. Voi sustine ferm refuzul angrenarii sau dezangajarea Romaniei din astfel de razboie nejustificate.

Romania trebuie sa sustina ferm reorientarea politicii energetice catre mijloace nepoluante de producere a energiei. Romania ar trebui sa investeasca masiv, in nume proproiu sau in parteneriat cu alte state, in producerea de mijloace de transport ecologice, de genul motoarelor electrice sau pe hidrogen si in constructia infrastructurii necesare, intr-o asemenea maniera incit, intr-o perioada de maxim 10 ani, sa se renunte la motoarele cu combustibil fosil.

De asemenea, Romania trebuie sa sustina renuntarea treptata la folosirea globalizata a produselor sau ambalajelor din plastic, si care polueaza marile si oceanele lumii, distrugind specii de plante si animale, cu consecinte dezastruoase pe termen mediu si lung pentru intreaga planeta. Industriile generatoare de dioxid de carbon trebuie abandonate treptat, intr-o perioada de maxim 20 de ani, pentru a reduce sau pentru elimina efectul de sera. In organizatiile internationale si la nivel diplomatic, Romania trebuie sa sustina refacerea padurilor tropicale si interzicerea totala a taierii padurilor, fara ca aceasta taiere sa fie justificata de inlocuirea copacilor sau a vegetatiei imbatrinite. De asemenea, Romania trebuie sa sustina rationalizarea pescuitului oceanic, pentru a nu risca epuizarea acestei resurse vitale pentru populatia planetei si pentru planeta insasi.

Romania trebuie sa participe la efortul global de sustinere cu alimente si cu locuri de munca pentru locuitorii tarilor sarace. Rationalizarea consumului de alimente in tarile dezvoltate, ca de exemplu, donarea surplusului de alimente sau preparate din supermagazine si restaurante catre locuitorii tarilor sarace in locul depozitarii sau a debarasarii costisitoare a acestui surplus, precum si investiile in industria alimentara din tarile sarace ar putea fi o buna metoda de reducere a foametei si a saraciei in aceste tari si o cale catre democratizarea acestora, cu consecinta indirecta a reducerii amenitarilor teroriste ce vin din aceste tari. Romania trebuie sa sustina aceste eforturi in partea particularilor sau a firmelor, inclusiv prin facilitati fiscale sau logistice.

Piperea contraataca: Iata cine este vinovat pentru criza din justitia romana

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

Extras din articolul aparut pe ziare.com

“Traian Basescu este vinovatul indirect pentru haosul din sistemul judiciar, pentru ca el a creat coalitia de guvernare care a permis ca Justitia sa fie subfinantata”, a declarat marti, la TV Ziare.com, avocatul Gheorghe Piperea.

“Presedintele Traian Basescu este vinovat pentru ca a mosit acest guvern impreuna cu cel de-al doilea contra-candidat al sau, un guvern care a condus Romania de la o crestere economica de 8% la o recesiune de 9%”, a declarat Piperea.

Problemele au aparut din pricina faptului ca banii din taxele de timbru sunt gestionati si utilizati de administratia locala in loc sa fie folositi pentru finatarea sistemului judiciar si pentru ca sumele necesare functionarii sistemului judiciar trebuie sa fie administrate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, si nu de Ministerul Justitiei”.

Banii pentru magistrati, care au protestat pentru a-si cere drepturile, sunt de fapt folositi de primari pentru a “coafa realitatea”, in asteptarea alagerilor prezidentiale; toate guvernele care s-au perindat la conducerea tarii pana acum au amanat transferul banilor pentru Justitie de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte, adauga Piperea.” Restul articolului AICI

Mai jos puteti sa vizualizati interventia mea live de astazi, ora 10.00 dimineata, 1 septembrie 2009.

Programul Piperea: O Romanie a regiunilor

Postat de Gheorghe Piperea in Politica

1. Organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei, conceputa in perioada comunista, este, pe de o parte, anacronica si ineficienta si, pe de alta parte, in contradictie cu principiile dupa care se organizeaza administratia locala in interiorul Uniunii Europene.

Printr-o urgenta modificare a Constitutiei, teritoriul Romaniei trebuie impartit in 8 euro-regiuni, la care se va adauga regiunea metropolitana a Bucurestiului.

Fiecare euro-regiune va ingloba un anumit numar de judete, dupa criteriul coeziunii regionale. Judetele si, implicit, autoritatile administratiei locale de nivel judetean vor fi desfiintate. De asemenea, se va desfiinta functia de prefect, impreuna cu aparatul administrativ aferent acestuia.

Euro-regiunile vor avea un legislativ local, precum si un executiv condus de un guvernator, legislativul local si guvernatorul urmind a fi alesi prin vot uninominal in doua tururi de scrutin.

Euro-regiunile vor avea bugete proprii, independente si separate de bugetul national. Aplicarea principiului subsidiaritatii presupune constructia unor bugete proprii ale regiunilor si alimentarea directa a acestuia cu impozite si taxe platite de contribuabilii care fie locuiesc sau isi au sediul in raza teritoriala a regiunii respective, fie realizeaza venituri in acea regiune. Asadar, cea mai mare parte a banilor publici trebuie sa ramina acolo unde se produc. Impozitul pe venit si impozitul pe profit, contributiile la asigurarile sociale, precum si taxele de mediu, trebuie sa alimenteze direct si exclusiv bugetul regiunii. In schimb, pentru coeziune sociala, economica si nationala, taxa pe valoarea adaugata, accizele si celelalte taxe indirecte care taxeaza circulatia marfurilor trebuie orientate catre bugetul national.

O asemenea autonomie bugetara si financiara va permite euro-regiunilor sa isi indeplineasca sarcinile esentiale ale autoritatilor statale si locale, inclusiv al celor de suport al cetatenilor aflati in situatie de necessitate, intr-o maniera mai eficienta decit o fac in prezent administratiile judetene.

Toate autoritatile si institutiile publice de nivel judetean, precum si serviciile publice si regiile autonome, se vor comasa si vor trece in gestiunea euro-regiunii.

2. Doctrina crestina si cea liberala a subsidiaritatii sunt fundamentele constituirii Uniunii Europene.

Doctrina crestina pretinde ca individul este liber si responsabil de modul in care isi construieste destinul. Interventia divina este o solutie de rezerva (subsidium), pentru cazurile in care individul ar fi privat de capacitatea de a-si construi propriul destin.

Doctrina liberala, de asemenea, are la baza aceeasi idee a subsidiaritatii. Statul este subsidiar fata de persoana.

Comunitatea europeana poate interveni doar pentru a ajuta comunitatea statala, regionala  sau locala, atunci cind acestea din urma nu isi pot rezolva in mod rezonabil propriile probleme. Principiul subsidiaritatii refuza concentrarea atributiilor la nivelul superior al Comunitatii Europene, indeplinirea acestor atributii fiind lasata pe seama autoritatilor statelor membre ori a comunitatilor regionale sau locale, care sunt mult mai bine “plasate” pentru a-si rezolva propriile probleme.

Individul trebuie protejat de orice interventie nejustificata a statului, intrucit individul este prezumat a fi capabil sa-si rezolve problemele din initiativa si cu mijloace proprii. Statul trebuie sa se preocupe doar de rezolvarea sarcinilor sale generale, care nu sunt la indemina particularilor (aparare, politica economica si sociala) si sa intervina doar acolo unde individul are nevoie de ajutor, adica sa-si limiteze atributiile la rezolvarea acelor probleme fata de care indivizii nu au nici un fel de intiativa sau nu dispun de mijloace adecvate. Interventia puterii publice in sfera privata este admisibila numai acolo unde autonomia individuala sau de grup social se dovedeste a fi insuficienta pentru atingerea unei finalitati care reprezinta o valoare colectiva, a intregii omunitati nationale sau unionale.

Principiul subsidiaritatii impune ca deciziile sa fie luate la nivelul colectivitatii celei mai de jos, interventia puterii centrale sau unionale fiind admisibila doar atunci cind aceasta ar avea eficienta mai ridicata.

Din punct de vedere juridic, principiul subsidiaritatii este criteriul de delimitare intre competentele Uniunii si cele ale statelor membre, in special in cazul conflictelor de competenta. Comunitatea este competenta atunci cind obiectivele actiunii propuse nu pot fi atinse intr-o maniera suficienta de catre statele membre, iar aceste obiective sunt eficient realizabile printr-o actiune a Comunitatii. Competenta nationala reprezinta regula, iar competenta comunitara exceptia.

3. Din punct de vedere social, trecerea la sistemul de organizare pe euro-regiuni este o masura pretinsa insistent de cetatenii unor regiuni din Romania nemultumiti ca banii publici produsi de ei sau de afacerilor lor sunt cheltuiti ineficient de puterea centrala. Este rezonabil ca aceasta cerinta justificata sa fie satisfacuta.

De asemenea, autonomia regionala deplina este un raspuns intelingent la pretentiile de independenta teritoriala ale unor minoritati nationale. In Europa, acolo unde sistemul euro-regiunilor a fost pus in practica in mod eficient, tensiunile interetnice au fost aplanate si sunt, in prezent, istorie. In Romania, autonomia regionala este solutia pentru deplina autonomie culturala a unor minoritati etnice, pentru prezervarea traditiilor acestor minoritati, pentru promovarea invatamintului in limba materna si, in definitiv, pentru realizarea drepturilor individuale, in contra-pozitie cu asa-zisele drepturi colective.

In fine, impartirea teritorilului Romaniei pe euro-regiuni poate fi o solutie pentru eficientizarea actului de justitie. In fiecare euro-regiune se va infiinta o curte de apel, celelalte curti de apel existente in prezent urmind a fi comasate in noile curti de apel. In acest fel, reforma sistemului judiciar va fi facilitate, curtile de apel inglobind un numar suficient de magistrati si personal auxiliar si cumulind o forta financiara suficienta pentru indeplinirea sarcinilor ce ii revin in cadrul statului de drept.