Program propus de Petre Piperea pentru agenda organelor profesiei de avocat

Postat de în Uncategorized | 0 Comentarii

Experiența acumulată în 19 ani de avocatură mă determină să mă implic cu toată responsabilitatea într-un nou demers, respectiv acela de obținere a demnității de consilier în cadrul Baroului București.

Candidatura mea la demnitatea de consilier reprezintă concretizarea intențiilor de a mă implica și la nivel instituțional pentru crearea condițiilor necesare practicării profesiei sub protecția breslei din care facem parte, pentru asigurarea unor standarde înalte în exercitarea acesteia, pentru propunerea unor soluții de comunicare eficientă cu reprezentanții celorlalte profesii juridice și pentru asigurarea unei apărări calificate a reputației avocaților.

Cu speranța că vor fi bine privite/primite de confrați, prezint mai jos câteva idei pentru care militez deja personal, idei pe care sper să am ocazia să le promovez și din postura de consilier în cadrul Baroului București.

  1. Protecția din partea breslei pentru membrii săi în cadrul procesului legislativ: organele profesiei trebuie să identifice mecanismele adecvate pentru a asigura participarea unor confrați experimentați, cu o pregătire teoretică solidă, la dezbaterile privind proiectele actelor normative care pot influența domeniul nostru de activitate. Obiectivul urmărit va fi o politică legislativă coerentă măcar în ceea ce ne privește, cu eliminarea surprizelor ce pot influența negativ activitatea profesională a avocatului.
  1. Protecția din partea breslei pentru membrii săi în relațiile cu autoritatea judecătorească/autoritățile publice:

Avocații trebuie să se adreseze cu încredere organelor profesiei și să obțină sprijin real din partea acestora în relația cu autoritățile. Organele profesiei trebuie să fie prompte și ferme în solicitările/reacțiile care vizează dificultățile create/apărute, precum și să urmărească permanent facilitarea exercitării profesiei.

  1. Apărarea reputației avocaților: în primul rând, atacurile, denigrările și persiflările la adresa avocaților ”cer” o strategie eficientă de comunicare pentru contracararea efectelor negative.

În al doilea rând, în temeiul art. 67 lit. j) din Legea nr. 51/1995, organele profesiei au obligația să apere reputația avocatului, la cererea acestuia. Or, apărarea prestigiului profesiei presupune replierea/solidarizarea și apărarea reputației confraților noștri, dar și asanarea corpului profesional prin excluderea din profesie a celor vinovați de săvârșirea unor fapte reprobabile.

În al treilea rând, ar trebui să manifestăm o rigurozitate maximă în ceea ce privește aplicarea art. 85 alin. (3) din Legea 51/1991, referitor la obligația organelor de cercetare penală și a instanțelor de judecată de a comunica orice plângere formulată împotriva unui avocat către consiliul baroului.

  1. Formularea solicitărilor la nivel instituțional pentru estimarea orei sau, cel puțin, a intervalului orar orientativ pentru strigarea cauzelor în cuprinsul citațiilor emise de instanțe, estimare care să nu fie ora începerii ședinței pentru toate dosarele. Este momentul să nu mai fim citați odată cu începerea ședinței, deși este clar pentru instanță, ab initio, că dosarul nu va putea fi strigat înainte de o anumită oră.

De asemenea, organele profesiei trebuie să solicite și să insiste și pentru dezbaterea cu prioritate a dosarelor în care părțile sunt reprezentate/asistate de avocați.

  1. Identificarea soluțiilor pentru evitarea reducerii arbitrare a onorariilor de către instanțele de judecată: se pare că persoanele din afara profesiei nu conștientizează că, în definitiv, onorariul avocatului cuprinde, în primul rând, costurile de funcționare (chirii, onorarii pentru colaboratori, salarii pentru angajați, utilități, imprimante, cheltuieli administrative cu sediul etc.), ca să nu mai vorbim despre taxe, contribuții și impozite.

Așadar, un prim pas în identificarea soluției ar consta în facilitarea conștientizării faptului că onorariul avocatului nu este echivalentul profitului, ci reprezintă doar o încasare din care se scad, uneori chiar agasant, multe costuri.

Reducerea onorariilor aduce atingere drepturilor justițiabililor (aceștia sunt cei ”pedepsiți” pentru alegerea avocatului), dar, finalmente, este afectată însăși imaginea profesiei, de vreme ce reducerea onorariilor creează impresia că onorariile convenite cu clientul sunt exagerate.

  1. Inițierea, respectiv continuarea demersurilor pentru facilitarea relației dintre avocat și Baroul București (plata online a contribuției, transmiterea concediilor medicale prin e-mail pentru obținerea indemnizațiilor de concediu creștere copil, posibilitatea primirii indemnizației de creștere copil într-un cont bancar deschis la orice bancă din România).
  1. Depunerea diligențelor pentru implementarea posibilității de studiere online a dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată. Determinarea instanțelor de judecată pentru a se preocupa de procurarea logisticii necesare pentru scanarea dosarelor și pentru facilitarea accesării acestora online reprezintă una dintre priorități.
  1. Depunerea diligențelor pentru obținerea de program separat/cozi separate pentru avocați la registraturi/arhive O pregătire teoretică temeinică și adecvată, precum și apărarea calificată a intereselor clienților presupun alocarea resurselor de timp studiului legislației, studiului literaturii de specialitate și studiului dosarelor, nicidecum irosirea timpului pe holurile instanțelor.
  1. Formularea la nivel instituțional a solicitărilor de acordare a unor intervale de timp rezonabile pentru pledoarii, cunoscut fiind că principiul oralității reprezintă un principiu fundamental în procedura civilă/penală.
  1. În același context, apreciez că asigurarea unor standarde înalte în exercitarea profesiei de avocat ar presupune în mod prioritar să ne respectăm noi înșine pentru a putea pretinde respectul celorlalte persoane. Noțiunile de “colegialitate” și “confraternitate” ar trebui să primească o valorificare adecvată, iar atacurile la persoană, jignirile sau alte manifestări care aduc atingere prestigiului profesiei să fie sancționate prompt. Este esențial să înțelegem că un adversar nu ne este inamic, ci un coleg care apără interesele clientului său așa cum știe mai bine.
  1. Refuzul primirii în profesie a unor persoane care au fost excluse sau suspendate din cadrul altor profesii juridice (adică aplicarea riguroasă a art. 14 lit. b) din Legea nr. 51/1991).
  1. Eliminarea condiției vechimii în profesie pentru a putea pleda în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și/sau a Curții Constituționale a României, cu menținerea acestei condiții pentru a putea dobândi calitatea de îndrumător.
  1. Eliminarea taxei de reînscriere în tabloul avocaților. Apreciez că taxa de reînscriere este complet nejustificată în raport de costurile administrative ale acestei operațiuni; mai mult, nu trebuie omis că avocatul respectiv a plătit deja o taxă de înscriere care ar putea acoperi costurile reînscrierilor.
  1. Reducerea majorărilor de întârziere de la 0,15% pe zi de întârziere la un cuantum rezonabil, întrucât valoarea actuală echivalează cu o dobândă anuală fantezistă de aproximativ 55%. Scopul majorărilor de întârziere nu trebuie să fie acela de îmbogățire fără just temei de pe urma confraților care au omis să plătească taxele datorate, ci motivarea acestora să le plătească în timp util, or, acest din urmă scop poate fi atins și prin instituirea unui cuantum mai mic al majorărilor de întârziere, mai ales că neplata acestora poate avea ca efect și suspendarea din profesie.
  1. Reducerea taxelor pentru examenele de admitere în profesie și definitivat/absolvirea INPPA. Costurile cu examenele și cu înscrierea în tabloul avocaților sunt disproporționate și pot crea dificultăți financiare majore aspiranților la intrarea în profesie sau la definitivatul în profesie.
  1. Organizarea a cel puțin 2 (două) examene pe an pentru admiterea în profesie: intervalul de 1 (un) an dintre examenele de admitere în profesie este profund disuasiv pentru candidați. Astfel, presiunea pierderii unui an până la primirea unei noi șanse la admiterea în profesie se adaugă la emoțiile profunde inerente unui astfel de moment, ceea ce poate afecta capacitatea de concentrare a unora dintre candidați. În plus, intervalul de timp dintre examene este imens, fapt care îi determină pe mulți candidați valoroși (care au avut ghinion la un examen) să renunțe la idee și să se orienteze spre alte domenii de activitate.

Nu am pretenția că această listă este una exhaustivă, ci voi proceda periodic la actualizarea ei.

Lasati un raspuns