GHEORGHE PIPEREA – despre insolvenţa persoanei fizice

Postat de Gheorghe Piperea în Despre avocatura | 0 Comentarii

Premieră în România

GHEORGHE PIPEREA  – despre insolvenţa persoanei fizice

25 septembrie 2015, Bucureşti

prima conferinţă cu participare internaţională

pe tema insolvenţei persoanei fizice

Pentru detalii: http://info.wolterskluwer.ro/insolventa-conferinta-internationala/

Stopescu 2015

Postat de Gheorghe Piperea în Articole, Politica | 0 Comentarii

Arestarea lui Oprescu inseamna o scadere a rating-ului Primariei orasului Bucuresti, deci o crestere a costului datoriei, care era oricum ridicat, dat fiind ratingul modest al Primariei (Fitch – BBB-).

Un audit al acestei datorii era de mult necesar. Poate se face acum.

Iata de ce :

Primaria Generala a orasului Bucuresti are in derulare o masiva emisiune de obligatiuni – in valoare de 2,23 de miliarde de lei (500 de milioane de euro) – plus un masiv imprumut de la banci nerezidente in Romania – in valoare de … mai mult

(P)omul

Postat de Gheorghe Piperea în Articole | 0 Comentarii

Corporatia e ca o piramida din virful careia proprietarul sau managerul decreteaza, isi impune vointa, fie direct, fie prin delegare catre cei de dedesupt.

Familia, clanul, neamul are la baza un pater familias care sustine pe umerii sai toata familia, tot clanul. Familia/clanul/neamul e ca un pom de iarna. Ramurile, crengile, isi cunosc locul si rolul, rareori intra in competitie, rareori se revolta. … mai mult

Ultra
(VI)         Scara lui Iacob

Postat de Gheorghe Piperea în "The Way I Are", Articole | 0 Comentarii

Una dintre cele mai ciudate scene din Vechiul Testament, ni-l arata pe Iacob care isi aseaza capul pe o piatra si, cazut intr-un somn adanc, “vede” sau viseaza o scara care urca pana la cer si pe treptele careia urca si coboara permanent oameni si ingeri. Pentru ca scara are doua sensuri, acele fiinte urcand si coborand intr-un du-te-vino permanent, inseamna ca fiintele inaltate pot cobora pe scara, de unde concluzia ca ele pot sa si decada, se pot pogora pe pamant, iar muritorii de rand pot urca pe scara, deci pot sa se inalte la cer. Pe de alta parte, scena ne arata in cuvinte si descrieri ale unor imagini un fapt ce pentru omul modern, adept al logicii carteziene, este in-imaginabil: este posibila „comunicarea” cu fiinte din alte lumi, muritorii pot intra in comuniune cu fiintele inaltate, nemuritoare.

Inaltarea pe scara care duce in Ceruri este un … mai mult

Ultra
(V)         Everlasting youth and eternal life

Postat de Gheorghe Piperea în "The Way I Are", Articole | 0 Comentarii

Everlasting youth and eternal life

Tinerete fara de batranete si viata fara de moarte  este un basm romanesc, cules de Petre Ispirescu. Este o poveste ciudata, fara echivalent in cultura populara a altor popoare europene. La nasterea sa, un fiu de imparat plange continuu si exasperant, pana cand tatal sau, imparatul, ii face o promisiune totalmente neobisnuita: „taci, fiul meu, ca ti-oi da tinerete fara batranete si viata fara de moarte”. Ca si cand ar fi auzit-o si ar fi inteles-o, fiul de imparat accepta promisiunea si se opreste din plans. La maturitate, fiul de imparat ii cere tatalui sau sa isi tina promisiunea. Neavand de ales, imparatul il lasa pe mostenitorul tronului sau sa plece in cautarea acestui neobisnuit dar. Ghidat de armasarul sau – o fosta martoaga, devenita armasar dupa ce a mancat jar, adica s-a hranit cu foc – fiul de imparat gaseste drumul catre taramul celor tineri si vesnici. Traieste acolo in liniste (si plictiseala), fara prea mari convulsii, singur, alaturi de alte doua fiinte tinere si vesnice (femei amandoua). Timpul sau se dilata, incat cele cateva saptamini „petrecute” pe acel taram sunt secole in realitatea imediata, umana. Intamplator, fiul de imparat nimereste in Valea Plangerii. Din acel moment, o … mai mult

Ultra
(IV)         Transhumanism

Postat de Gheorghe Piperea în "The Way I Are", Articole | 0 Comentarii

Momentul in care oamenii isi vor pune probleme etice si juridice in legatura cu vieti ale unor fiinte care vor putea trai mii de ani este destul de indepartat in timp si incert. Mult mai aproape de noi si mult mai certe sunt problemele etice, juridice, sociale si psihologice ridicate de o viata de om care se poate intinde pe 150 de ani sau mai mult.

Generatia mea va trai, probabil, 90-100 de ani. Noi suntem “decreteii”, cei nascuti in perioada 1968-1972, cand statul comunist roman a impus o politica de crestere fortata, artificiala, a populatiei; multi copii din generatia mea au fost copii nedoriti; dar populatia Romaniei, totusi, ajunsese in anii ’70, la 23 de milioane; acum mai suntem doar 19 milioane… Deja speranta de viata a parintilor nostri este de 75 de ani. Si deja sunt probleme majore cu sistemele de pensii si de asigurari sociale de sanatate, construite pe principiul german al solidaritatii intre generatii (cei activi in prezent contribuie la finantarea asistentei sociale a persoanelor inactive, pensionarii, urmand ca, in viitor, sa devina beneficiari ai platilor finantate din contributiile generatiei viitoare). Imbatranirea populatiei europene, reducerea drastica a populatiei tinere, active, dezindustrializarea fortata cu consecinta pierderii unui … mai mult