Curtea ne-Constitutionala

Postat de în Politica | 0 Comentarii

 

 

Data fiind harababura juridica de ieri, precum si stirile si declaratiile politice aferente, una mai neclara si mai neindeminatica decit alta, am ajuns sa credem ca decizia Curtii Constititionale relativa la cvorumul si majoritatea necesare demiterii/mentinerii in functie a presedintelului suspendat de Parlament a transat definitiv obiectia – inexistenta oficial – de neconstitutionalitate a OUG de modificare a legii referendumului (act normativ emis de guvern joia trecuta, cu citeva ore de sedinta de suspendare a presedintelui). Si, totusi, aceasta OUG nu facuse obiectul unei sesizari de neconstitionalitate. Obiectul acestei sesizari era, de fapt, o lege de modificare a legii referendumului, lege adoptata cu mult timp inainte de emiterea OUG. Cu toate acestea, Curtea Constitionala a lasat sa se creada ca decizia are in vedere, intr-un mod indirect, si OUG-ul cu pricina, desi nimeni nu formulase o sesizare de neconstitionalitate a acesteia. S-ar putea spune ca decizia este gresita/neclara pentru motive de neindeminare sau de presiune mediatica, tensiune, timp scurt avut la dispozitie pentru motivare etc. Dar nu : unul dintre judecatorii Curtii, care are cont pe facebook, posteaza afirmatia si intrebarea – retorica – urmatoare : “deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii; ce este de comentat fata de aceasta afirmatie?”

Din pacate, a trecut neobservat un text legal clar ca cristalul : conform Legii Curtii Constitutionale (Legea nr.47/1992, art. 2), CCR se pronunta doar asupra constitutionalitatii actelor normative cu care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa continutul actului normativ criticat. Nimeni nu a sesizat CCR cu chestiunea neconstitutionalitatii OUG de modificare a Legii referendumului. Ceea ce s-a cerut de catre autorii sesizarii a fost sa se verifice compatibilitatea cu Constitutia a unei legi adoptate de Parlament (dar ne-promulgata inca de suspendatul presedinte), proiect care, intimplator, avea un continut aproape identic cu OUG-ul cu pricina. Curtea, incalcind ea insasi Constitutia, si-a arogat competenta de a decide – indirect, prin completarea legii – si contrarietatea cu Constitutia a acelui OUG de joia trecuta. Cei care considera ca aceasta decizie este corecta si „obligatorie” invoca niste decizii din 2011 ale Curtii Constitutionale care justificau un asa-zis „rol activ” al CCR, regula/institutie care nu numai ca nu exista in legea Curtii Constitutionale, dar care, fiind proprie instantelor de drept comun, neaga, la propriu, specificul Curtii Constitutionale, de judecator al legilor (in timp ce instantele de drept comun sunt judecatori ai faptelor si ai persoanelor). Este foarte adevarat ca nu e nimic etic si conform cu predictibilitatea actului de legiferare in faptul emiterii unei OUG de modificare a legii referendumului cu o jumatate de zi inainte de suspendarea in Parlament a presedintelului, dar ce este etic in gestul unanim al Curtii Constitutionale de a completa legea referendumului in timpul campaniei pentru referendum? Asa cum am spus de nenumarate ori, Curtea Constitutionala nu numai ca s-a implicat prea mult in jocul politic, redesenind haotic regulile acestui joc, dar le-a si falsificat de multe ori. Sa ne reamintim ca, in timp ce pentru toti bugetarii si pentru persoane aflate in ingrijirea copiilor mici, CCR a declarat constitutionala Legea 119/2010 (impusa de dl presedinte suspendat Basescu), aceeasi lege a fost declarata neconstitutionala in privinta pensiilor judecatorilor constitutionali. Nu este aceasta o falsificare a regulilor democratice? Pe de alta parte, va rog sa observati ca presedintele suspendat Basescu a fost ales cu un numar de 5 milioane si ceva de voturi. De ce ar fi corect din punct de vedere constitutional ca pentru demitere sa fie prezenti la vot cel putin 9 milioane (mai ales ca datele din listele electorale permanente contin 3 milioane de votanti in plus fata de numarul real al acestora, conform rezultatelor referendumului din 2011)? Simetria juridica impune ca un act juridic – investirea ca presedinte – sa poata fi desfiintat – demiterea din functie – in aceleasi conditii de forma si de fond (dintre care conditiile relative la cvorum si majoritate sunt esentiale)!

 

PS – Pe facebook face furori textul postat de un judecator la CCR – text la care ma refer mai sus. Omul se intreaba, in stilul binecunoscut de semizeu al justitiei pe care il adopta acesti judecatorii in ultimii ani (uitind totusi, ca au ajuns in instanta Constutitionala pentru ca au fost sustinuti politic si nu neaparat pentru marile compentente profesionale proprii) daca este ceva de comentat fata de afirmatia ca deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii. Pai da, este de comentat : de cind sunt obligatorii aceste decizii? Care este obiectul acestor decizii (ce legi sau acte cu putere de lege sunt vizate de decizie)? Poate onor Curtea completa o lege (evident ca nu poate)? Poate onora Curtea sa isi manifeste un „rol activ” care sa o transforme in instanta de drept comun (intrebarea e, evident, retorica)? etc.

Lasati un raspuns

Trebuie sa fiti conectat pentru a posta un comentariu.