Articole

 .

Răspundere pentru întârzierea nejustificată în emiterea titlului de despăgubire.

Obligarea CNCI la emiterea unui titlu de despăgubire în completare

 

Petre Piperea

Partener, SCA Piperea și Asociații

 

Ruxandra Argăseală

Avocat, SCA Piperea și Asociații

 

  1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 05.12.2014, reclamantele ȘR și AR au solicitat obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unui titlu de despăgubire în completare, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 247/2005.

 

În fapt, reclamantele au arătat că sunt persoane îndreptăţite la despăgubiri în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, iar imobilul situat în București, a cărui restituire au solicitat-o, se încadrează în categoria imobilelor preluate în mod abuziv în perioada reglementată de legea de reparaţie, conform art. 1 şi 2 din acest act normativ.

Astfel, acestea au obţinut acordarea despăgubirilor sub forma măsurilor reparatorii prin echivalent în cuantum de 686.955 euro pentru imobilul situat în Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 1654/2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă, decizie rămasă irevocabilă.

Reclamantele au solicitat în nenumărate rânduri Primăriei Municipiului Bucureşti – pe o perioadă de timp de aproximativ 3 ani – să dispună înaintarea dosarului de notificare la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în vederea stabilirii cuantumului actualizat al despăgubirilor şi a eliberării titlurilor de valoare.

 

Abia în luna ianuarie 2009, Primăria Municipiului București a emis Dispoziţia de propunere a măsurilor reparatorii prin echivalent, dar la valoarea stabilită de instanţă în anul 2005, respectiv 686.955 euro, fără a proceda la actualizarea despăgubirilor la valoarea de piaţă a imobilului conform dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 şi ale Legii nr. 247/2005.

 

Prin Decizia civilă nr. 467/2010, rămasă irevocabilă, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea reclamantelor în sensul obligării Primăriei Municipiului Bucureşti să acorde despăgubiri sub forma măsurilor reparatorii, în condiţiile stabilite de titlul VII al Legii nr. 247/2005, pentru imobilul situat în Bucureşti, a cărui valoare va fi stabilită prin actualizarea cuantumului titlurilor de despăgubiri astfel încât acestea să reflecte valoarea de piaţă a imobilului.

 

Într-un final apoteotic, la data de 25.10.2011, Primăria Municipiului Bucureşti a procedat la emiterea dispoziţiei de acordare a despăgubirilor sub forma măsurilor reparatorii, cu menţiunea că valoarea acestuia va fi stabilită prin actualizarea cuantumului titlurilor de despăgubiri.

 

În final, după ce instituțiile statului au depășit nejustificat orice termen rezonabil pentru soluționarea cererii, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a emis Titlul de despăgubire. Reclamantele au constatat cu stupoare însă că titlul de despăgubire a fost emis pentru echivalentul sumei de 686.955 Euro, respectiv cea stabilită de Curtea de Apel București în decizia nr. 1654/2005.

 

Astfel, la momentul stabilirii cuantumului despăgubirilor, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu a ținut cont de Decizia nr. 467/2010, prin care s-a dispus actualizarea cuantumului titlurilor de despăgubiri astfel încât să reflecte valoarea de piață a imobilului.

 

Prin urmare, prin acordarea unor despăgubiri neactualizate, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a adus reclamantele în aceeași situație de acum 10 ani, cu prețul încălcării flagrante a unor hotărâri judecătorești irevocabile.

 

  1. Prin hotărârea pronunțată, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantele ȘR și AR și a obligat Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unui titlu de despăgubire în completare, pentru suma de 354.385,923 lei, reprezentând diferența dintre valoarea de piață a imobilului preluat abuziv și valoarea acordată prin titlul de despăgubire din 21.10.2014.

 

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București a reținut în mod just următoarele:

 

dispozițiile Legii nr. 165/2013 se completează cu dispozițiile Legii nr. 247/2005, inclusiv cu cele ale art. 19 alin. (3), care reglementează procedura de reparare a prejudiciului suferit de persoanele beneficiare ale unui titlu de despăgubire emis cu nerespectarea unei hotărâri judecătorești irevocabile, prin care li s-a recunoscut dreptul la despăgubiri și s-a stabilit în mod expres modul de calcul al cuantumului despăgubirilor (…).

 

Din conținutul acestor prevederi, aplicabile, astfel cum s-a menționat anterior, rezultă că se poate emite un titlu de despăgubire în completare, de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor – aceasta a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, potrivit Lg. Nr. 165/2013, atunci când, fie urmare a procedurii administrative, fie a celei judiciare, se acordă o sumă mai mare decât cea stabilită în titlul inițial.

 

Situația de fapt a prezentei cauze, astfel cum rezultă din probatoriul administrat, corespunde ipotezei ce duce la obligarea CNCI la emiterea titlului de despăgubire în completare – titlul de despăgubire a fost emis în baza unei dispoziții a Primarului General al Municipiului București, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 și cu privire la care Curtea de Apel București s-a pronunțat irevocabil în sensul modificării acesteia în parte, cu consecința obligării PMB să acorde despăgubiri reclamantelor, sub forma măsurilor reparatorii a căror valoare va fi stabilită prin actualizarea cuantumului titlurilor de despăgubiri menționate în decizia nr. 1654/2005 a Curții de Apel București, astfel încât să reflecte valoarea de piață a imobilului.

 

Este esențial de observat că cele două hotărâri judecătorești irevocabile anterior menționate se completează: prima stabilește acordarea către reclamante a despăgubirilor în valoare de 686.955 euro, iar cea de-a doua stabilește că despăgubirile cuvenite reclamantelor vor avea o valoare ce va fi stabilită prin actualizarea cuantumului titlurilor de despăgubiri, astfel încât să reflecte valoarea de piață a imobilului.

 

În consecință, CNCI, ca succesoare a CNCD, prin aplicarea art. 19 alin. 3 din Lg nr. 247/2005, ca efect al neabrogării acestui articol prin Lg nr. 165/2013, avea obligația de a emite un titlu în completare, ceea ce nu a realizat, neputând, practic, în aplicare, dispozițiile instanțelor de judecată.

 

În opinia prezentei instanțe, valoarea actualizată trebuia să fie menționată în titlul de despăgubire, nu indicată ca o măsură ulterioară și fără a se indica și criteriile pe baza cărora se va efectua actualizarea, deși aceste criterii sunt menționate de Curtea de Apel București – Secția a II-a – valoarea de piață a imobilului.

 

În consecință, valoare ce se cuvine, ca despăgubire, reclamantelor, este cea care pornește de la suma de 686.955 euro și se actualizează la valoarea de piață a imobilului. În raport cu acest aspect, titlul de despăgubire în completare ce trebuie emis de CNCI trebuie să cuprindă suma de bani reprezentând diferența dintre valoarea de piață a imobilului și suma acordată prin titlul de despăgubire nr. din 21.10.2014.

În acest sens, a fost încuviințată reclamantelor efectuarea expertizei tehnice evaluatoare a imobilului, în care au fost indicate mai multe valori, în funcție de momentul calculării despăgubirii și metoda de calcul aleasă.

 

Prezenta instanță apreciază că nivelul despăgubirilor trebuie, în primul rând, să aibă ca moment al stabilirii actualizării data de 21.10.2014, care este data emiterii Titlului de despăgubire, din două motive: în primul rând, pentru că acest titlu este actul prin care trebuie puse îna plicare cele două hotărâri judecătorești irevocabile prin care se stabilesc criteriile de evaluare a despăgubirilor, iar actul la care este obligat spre emitere CNCI în baza prezentei hotărâri este în completarea acestui titlu, deci raportarea și baza de la care se pleacă în completare este de la momentul 21.10.2014.

(…)

Cu alte cuvinte, Titlul din 21-10-2014 și titlul ce se va da în completare, însumate, trebuie să ajungă la valoarea de piață a imobilului de la momentul 21.10.2014, sens în care au fost efectuate evaluările din raportul de expertiză tehnică judiciară din prezenta cauză”.

 

  1. Recursul formulat de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a fost respins ca neîntemeiat de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, iar soluția primei instanțe a fost menținută.

 

  1. În pofida faptului că a fost notificată în vederea executării de bunăvoie a unei noi hotărâri definitive a instanțelor de judecată, funcționarii din cadrul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor au rămas în continuare într-o stare de lasitudine indeniabilă.