Postat de Gheorghe Piperea in Despre avocatura
“Program de guvernare”
Asa cum am promis saptamina trecuta, imi asum astazi riscul de a propune citeva planuri, proiecte si idei menite nu a revolutiona avocatura romaneasca (nu sunt Fidel) ci a provoca discutii din care, probabil, va iesi un haos adevarat dar care, sunt sigur, vor atrage atentia asupra problemelor reale ale avocaturii si, cine stie, vor determina un sistem ordonat de reguli si principii care sa poata fi „implementat”. Atrag atentia cu unele chestiuni pot fi rezolvate imediat, altele sunt potentiale proiecte pe termen mediu si lung, care ar putea insemna modificarea legii avocaturii, a altor legi sau chiar a Constitutiei (ca tot o rastalmaceste continuu Curtea Constitutionala).
Atrag atentia ca, cine ma voteaza, voteaza si acest „program de guvernare”. Asadar, atentie unde va irositi sau fructificati voturile.
I. Guvernare corporatista pentru Baroul BucurestiAvertisment celor care se vor oripila deindata ce vor auzi sintagma « guvernare corporatista » alaturata Baroului Bucuresti. Intii, va rog sa va reamintiti denominatia organizatiilor profesionale ale avocatilor, notarilor, cizmarilor si marinarilor la debutul mileniului II – bresle, corporatii, hamse. Notiunea de corporatie nu este specifica firmelor, intrucit este un concept care defineste o colectivitate organizata pentru o anumita finalitate si care beneficiaza de personalitate juridica. Pe de alta parte, diferenta intre firma si organism profesional nici nu este chiar atit de mare si nici alaturarea celor doi termeni nu este atit de oripilanta. Ca si in firma, unde asociatii investesc bani sau munca si primesc dividende, avind drept de control asupra managementului, si intr-un organism profesional membrii profesiei investesc bani (si nervi) si primesc dividende (spre exemplu, monopolul legal asupra unei activitati economice). Oare nu avem nevoie de un mecanism de control al managementului baroului, nu ne este necesara moralizarea si democratizarea acestuia, nu ne este util un imbold intru eficientizarea acestuia ? Intrebarea este, evident, retorica. Ceea ce vreau sa reliefez este ca, in societatile pe actiuni, sistemul guvernarii corporatiste este bazat pe principiile separarii puterilor, ale contractualizarii relatiilor dintre actionari si management, ale controlului si supravegherii managementului etc. si este menit tocmai intru atingerea acestor finalitati. Si atunci, de ce ar fi aceasta sintagma « nomina odiosa » ?Am propus consiliului in doua rinduri sa reducem numarul sedintelor la o sedinta pe luna, sa reducem atributiile exercitabile direct si in colectiv de catre consiliul insusi, in favoarea delegarii unora dintre atributiile statutare la un manager al baroului si la un comitet executiv al acestuia, sa limitam practic competentele consiliului la controlul si supravegherea executivului etc. Propunerea a provocat vehemente proteste din partea unor membri ai consiliului care s-au considerat frustrati si vexati in postura lor de consilieri cu state vechi in conducerea baroului, care au fost obsinuiti sa se « pronunte » in felul traditional, foarte eficient de altfel, in toti cei 17 ani de cind sunt insurubati in acele scaune. Apropo de membrii « traditionali » ai consiliului. Exista cel putin 9 consilieri care detin aceasta functie de minim 12 ani, unii dintre ei fiind consilieri inca de pe vremea CPUN-ului (18 ani !). Oamenii acestia nu numai ca s-au eternizat pe post, dar au si aceleasi conceptii ca acum 18 ani. In plus, sunt niste adevarate zeitati (nu degeaba se zice, in ultimul timp, ca « locul sfinteste omul »), cumulind, de regula, si calitatea de membrii in Consiliul Uniunii, ba chiar – doi dintre domniile lor – calitatea de presedinte si vicepresedinte al Uniunii ! Oare ne asteptam la reforma din aceasta zona ? Pe de alta parte, sedintele consiliului se tin, intr-un mod complet inutil, odata pe saptamina, dureaza 5 ore uneori, si nu rezolva, practic, marile probleme de politica profesionala (relatia cu autoritatile, care devin tot mai agresive la adresa avocatilor, concurenta profesionala, concurenta neloiala a firmelor de consultanta juridica sau de alta natura, abaterile disciplinare grave ale avocatilor, publicitatea si promovarea profesionala etc.), consumind mari cantitati de nervi si energie cu chestiuni derizorii, uneori penibile, alteori reiterate la nesfirsit. A se observa ca la aceste sedinte saptaminale nu vin aproape niciodata toti consilierii, din motive obiective sau subiective. De asemenea, nu se epuizeaza niciodata ordinea de zi care, de altfel, este uriasa, continind uneori si 45-50 de puncte, toate urgente. Sunt cazuri de cereri « urgente » care asteapta si luni de zile o solutionare din parte consiliului, dar pe care acesta le amina sau le expediaza la « diverse » din lipsa de timp. Ce sa mai vorbim de principii, interpretari ale legii si statutului, reactii la problemele majore ale societatii romanesti, relatii internationaler etc. In fine, sa trecem la propuneri adevarate. a) Frecventa sedintelor consiliului ar trebui sa fie de minim o sedinta pe luna ; statutul permite o astfel de frecventa (a se vedea art. 73 din Statut), chiar daca oponentii ideii spun ca o frcventa mai redusa a sedintelor nu ar ave abaza statutara ; b) Regulamentul de organizare si functionare ar trebui sa prevada competentele consiliului care nu pot fi delegate, acelea care pot fi delegate si competentele administrative care nu sunt ale consiliului ; administratia ar trebui incredintata unui secretar general al Baroului, numit de preferinta dintre non-avocati ; competentele delegate ar trebui transferate, prin decizie a consiliului, pentru cazuri punctuale, sau prin regulament, pentru cazuri generice, catre decan, prodecani si secretarul general (decanii si prodecanii ar putea lucra individual, precum si colectiv, intr-un comitet executiv, care sa se intruneasca saptaminal) ; deciziile manageriale sau executive ar urma fie, de regula, in atributiile curente ale managementului baroului, cele neobisnuite si/sau execptionale urmind a fi aprobate in prealabil sau ratificate de consiliu ; c) Ordinea de zi, ca si convocarea, conform statutului, sunt de competenta decanului ; in prezent, ordinea de zi este fixata de secretarul consiliului (ceea ce nu este un lucru ilegitim, mai ales ca nu avem decan) ; pentru eficientizare si democratizare, proiectul ordinii de zi ar trebui propus de secreatarul general spre aprobare decanului, care va putea adauga pe ordinea de zi si alte puncte, solicitate de cel putin 3 consilieri ; d) Organigrama baroului, structura de necesarul de personal (in prezent, o nebuloasa) ar trebui pregatite de management si supuse imediat spre aprobare consiliului ; in prezent, contabilitatea baroului este complet ineficienta si provoaca mari deziluzii avocatilor dispusi nu numai sa-si plateasca darile, dar si sa stea la rind pentru a o face ; personal, imi platesc darile, inclusiv contributia la CAA, prin cont bancar, dar am avut de cel putin 5 ori pina acum surpriza sa aflu ca nu mi-am platit in trecut nusce contribitie pe luna cutare dina nul cutare, cind, de fapt, plata prin cont bancar nu era evidentiata in contabilitatea de la barou ; este inadmisibil si revoltator, mai ales ca in aceste cazuri, oricit ar fi de uluitor, se aplica si penalitati, in timp ce sute de avocati, in general, vechi, nu isi achita cu anii contributiile ; un sistem de control al aplicarii si colectarii taxelor este, practic, imposibil in prezent, datorita slabei organizari la nivel contabil, dar si datorita faptului ca, in prezent, nu se stie cu exactitate citi avocati sunt in Baroul Bucuresti (ati auzit bine, nu stim citi suntem in barou !) ; de altfel, se prea poate ca aceasta contabilitate sa nu fie inca tinuta in sistem informatic, din monent ce baroul sta atit de prost la capitolul IT ; e) Managementul baroului este cel care va trebui sa se ocupe urgent de schimbarea personalului baroului, din cei aproape 5 sefi ai acestor salariati nici unul neavind sub 35 de ani (ma intreb daca stiu sa lucreze la calculator sau sa acceseze interentul ; probabil ca nu) ;f) Managementul baroului este cel care trebui sa se ocupe de gestiunea activelor imobiliare si financiare ale baroului, inclusiv de acele active care sunt in proprietatea baroului, dar sunt ocupate, intr-un fel sau altul, de alte institutii sau persoane ; g) in fine, managementul baroului trebuie sa se ocupe de gasirea unui alt sediu al baroului, avind in vedere ca cel actual este complet depasit de numarul imens de membrii ai baroului si de necesitatile invatamintului profesional. II. Guvernare corporatista (si) pentru Casa de Asigurari a Avocatilor In cele de mai jos este redata o schita a unei propuneri de rezolutie a Consiliului Baroului Bucuresti. Propunerea a fost facuta de mine fostului consiliu, inca din anul 2006, dar, din varii motive, nu a putut fi luata in discutie. Ea a fost reluata si anul trecut, dupa ce am devenit consilier, dar inca nu s-a discutat. Dimpotriva, chiar nediscutata inca in consiliu sau in mod public, propunerea a fost atit de prost primita de colegii care se ocupa acum de sistem (si care s-au ocupat de el in ultimii 18 ani), incit presedintele CAA a tinut sa o combata vehement la Congresul avocatilor din iunie 2007 de la Eforie Nord, printr-un speech dedicat propunerii si persoanei mele (??!). Propunerea nu era – si nu este – deloc agresiva. Ea, de fapt, intentiona introducerea unui minim de guvernare corporatista la filiala Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor (CAA), care sa duca la o eficientizare si o responsabilizare adevarate a acestei filiale. Propunerea, ca si hotarirea, daca s-ar adopta, ar trebui popularizate, pentru a determina o practica similara in tara si a pregati modificarea legii, in sensul transformarii CAA in institutie de tip “societate de investitii” sau “fond privat de pensii si asigurari sociale de sanatate”. Masuri de acest gen trebuie luate urgent, pentru ca, daca in prezent, cind sistemul da semne de oboseala (rezista doar afluxului imens de avocati, de aproape 1000 de noi avocati pe an), desi avocatii pensionari si avocatele-mame sunt foarte putini, iar prestatiile de asigurari sociale sunt jalnice, sa ne imaginam ce va fi peste 10-20 ani, cind vom avea, probabil, 3.000 de avocati in pensie. Va fi, in mod evident, un colaps total si ne vom trezi ca ne rugam de stat sa ne salveze. Pe de alta parte, asa cum remarca si prof. Liviu Popescu intr-un recent studiu (vezi Curierul judiciar nr.2/2006), sistemul asigurarilor sociale ale avocatilor acopera atit pensiile si ajutoarele sociale, cit si asigurarile de sanatate (tin totusi sa amintesc ca, in noua Lege a reformei sistemului de sanatate, se precizeaza expres ca si avocatii vor plati contributie la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, chiar daca ei platesc si contributia la CAA, ceea ce este destul de greu de compatibil cu Constitutia). Sistemul trebuie schimbat, de altfel, si datorita proastei lui conceptii, care permite, pe de o parte, ca avocatele – mame sa primeasca 4-5 mil.lei/luna (cind sunt fonduri!) iar majoritatea avocatilor in plin avint profesional sa plateasca 10% din minim/luna si la finele anului 10% din incasarile pe ultima luna (si nu pe tot anul). O informatie despre sistemul francez al asigurarilor sociale ale avocatilor ar trebui sa ne dea de gindit : statistic, sumele adunate anual la acest fond de asigurari sociale provin in proportie de doar 35% din contributiile avocatilor, restul provenind din investitii ; avocatii platesc contributii facultativ/optional si in proportii diferite in functie de virsta, astfel incit cei ce se apropie de pensionare platesc mai mult, in timp ce tinerii avocati platesc mai putin sau deloc ; in fine, pensia minima a unui avocat este de 10.000 Euro (maximul fiind de 19.000), astfel incit in Franta cine iese la pensie chiar iese la pensie si nu se intoarce in avocatura unde va cumula venitul din avocatura cu pensia ! « In conformitate cu dispozitiile art. 312 alin.2 din Statutul profesiei de avocat,
Tinind cont de dispozitiile art. 53 alin.2 lit. i) din Legea nr.51/1995, republicata, precum si de dispozitiile art. 311 din Statutul profesiei de avocat,
CONSILIUL BAROULUI BUCURESTIemite prezenta hotarire : 1. Se avizeaza angajarea unei societati de management pe functia de director executiv al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor. 2. Consiliul de administratie al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor va cere aprobarea Consiliului de administratie a Casei de Asigurari a Avocatilor pentru angajarea unei societati de management pe functia de director executiv al filialei. 3. Angajarea se va face prin selectie de oferte depuse de societatile de management interesate, in termen de 15 zile de la publicarea anuntului referitor la criteriile de selectie. Criteriile de selectie se stabilesc de catre Consiliul Baroului. 4. Ofertantul selectat va incheia cu filiala Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor, reprezentata de presedintele Consiliului de administratie al filialei sau de cel care ii tine locul, un contract de management. Principalele criterii de performanta in acest contract vor avea in vedere : -efectuarea unui audit investigativ si a unei evaluari a activelor filialei, inclusiv a creantelor si a masurii in care acestea se incaseaza ; identificarea cauzelor neincasarii si a modalitatilor de diminuare a procentului de neincasare ; -verificarea si monitorizarea modului in care isi achita avocatii cotizanti contributiile ; -redimensionarea bugetului filialei in functie de nivelul real al contributiilor avocatilor ; -revederea cuantumului prestatiilor financiare ale filialei ; -reorientarea disponibilitatilor detinute de filiala catre investitii in piata de capital sau in alte instrumente investitionale cu grad redus de risc. Societatea de management va incheia o asigurare de raspundere profesionala pentru o suma minima asigurata stabilita prin criteriile de selectie. 5. Consiliul de administratie al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor va exercita monitorizarea si controlul activitatii societatii de management, putindu-i revoca mandatul, pentru culpa profesionala a acesteia sau pentru incalcarea contractului de management.6. Atributiile de gestiune incredintate societatii de management vor fi separate de atributiiile de monitorizare si control ale Consiliului de administratie, pe toata durata contractului de management. Consiliul de administratie se va abtine de la implicarea in gestiunea filialei pe aceasta perioada. 7. Societatea de management va exercita, prin delegare de atributii de la consiliul de administratie al filialei Casei de Asigurari a Avocatilor, toate atributiile acestui consiliu, cu exceptia atributiilor exclusive stabilite de lege sau statut in competenta consiliului. » III. Un nou sistem de pregatire profesionala a avocatilorA. Programul de pregatire profesionala propriu Baroului Bucurestia. Stagiari
Pregatirea se va intinde pe 2 ani, fiind impartita in trei perioade, in functie de care cursurile/work-shop-urile vor fi organizate diferit :
-de la admiterea in profesie pina la implinirea a 6 luni de activitate; pregatirea se va axa pe invatarea/deprinderea calitatii de avocat, fiind concentrata pe organizarea avocaturii, relatiile cu clientul, relatiile cu autoritatile, relatiile cu ceilalti avocati etc.;
-intre 6 luni si un an de la admiterea in profesie; pregatirea se va axa pe lucrari avocatiale generice (proceduri, contracte, due-dilligence, alte lucari avocatiale), facind trecerea catre specializare;
-intre un an si doi ani de la admiterea in profesie; pregatirea se va axa pe specializare, fiecare stagiar urmind a opta pentru una sau mai multe specializari (litigii; consultanta) si infraspecializari (litigii civile, comerciale, penale, de drept public; consultanta comerciala, civila, de proprietate intelectuala; proceduri de insolventa etc.).
Fiecare dintre cele 3 perioade se va finaliza cu cite un examen de verificare, notarea fiind cu calificative (admis, respins, aminat). Neobtinerea calificativului admis va opri stagiarul in cauza de la a accede in perioada urmatoare de stagiu. Finalizarea celor trei perioade cu succes va fi premiata cu acordarea calificativului de avocat definitive, fara a mai fi nevoie de vreun examen.
Pentru a nu pierde beneficiul distinctiilor, se vor organiza diverse concursuri (ca de exemplu, cel de pledoarii). La fel, se vor putea organiza modalitati de selectie a avocatilor pentru firmele de avocatura, la care vor putea fi cooptate acestea din urma. Foarte importanta este, de altfel, cooptarea firmelor de avocatura in acest efort de pregatire profesionala, pentru a vedea ce anume cere piata si a adapta din mers programul de pregatire profesionala.
Pregatirea va fi modulata, in sensul ca se vor tine cursuri/work-shopu-ri intensive, pe durata a 3-4 saptamini, de 2 ori in perioada I, de sase ori in perioada II si de 4 ori in perioada 4. In acest fel, stagiarii vor putea lucra, in pauzele dintre module, dar vor putea participa efectiv la pregatire in perioada modulelor de pregatire (nota : in prezent, desi prezenta la conferintele de stagiu este obligatorie, atit pentru stagiar cit si pentru coordonator – in sensul ca acesta este obligat sa permita stagiarului sa vina la conferinte – nimeni nu ia in serios aceasta obligatie, pentru ca cei in cauza mai trebuie sa si lucreze si, in plus, nu exista efecte concrete ale indeplinirii sau incalcarii acestei obligatii).
Pe de alta parte, lectorii/titularii de work-shop vor putea sa-si organizeze timpul in asa fel incit de 3-4 ori pe an sa se ocupe efectiv de aceste cursuri/work-shop-uri, si nu “printre picaturi”, ca acum.
Titularii de curs si de work-shop – formatorii – vor trebui recrutati dintre avocatii care sunt dispusi sa isi consacre 3-4 saptamini pe an acestui gen de activitate. Este preferabil - nu si neaparat necesar – sa fie vorba de avocati care sunt si cadre didactice universitare la facultatile de drept, cu conditia ca pregatirea sa se desfasoare dupa o programa si o metodologie bine gindite.
b. Avocati definitivi
Pot fi imaginate doua sisteme :
-fiecare avocat definitiv sa fie obligat sa participle la cel putin doua programe de pregatire profesionala continua in decursul unei perioade de 3 ani; sistemul se practica in unele profesii liberale vecine, cum ar fi cel al practicienilor in insolventa;
-fiecare avocat definitiv care participa la programe de pregatire profesionala continua sa primeasca o diploma/certificat de participare care sa confere o distinctie profesionala; o astfel de distinctie poate fi o buna modalitate de PR pentru cel in cauza; sistemul se practica in Germania.
La fel ca si la stagiari, programele trebuie modulate. Bineinteles, trebuie adaptate calitatii cursantilor, care nu mai sunt novici in avocatura. Asadar, cursurile vor fi specializate si se vor axa pe lucrari avocatiale, noutati legislative, jurisprudentiale sau doctrinare, drept comunitar etc.
Probleme comune celor doua tipuri de cursuri/cursanti :
-locatie; e nevoie de un loc permanent care sa permita cursuri (max 200 participanti/curs) si ateliere (maxim 25 de participanti/atelier);
-formatori (lectori si seminaristi); este nevoie de un mare numar de formatori, care sa fie de acord sa urmeze ei insisi un pre-program de formare a formatorilor, dupa care sa aloce 3-4 saptamini pe an pentru a tine cursurile;
-bani, pentru locatie si pentru lectori, precum si pentru logistica (suportul de curs/atelier fiind esential; este obligatoriu ca celor care vin pentru a urma un modul intensiv sa li se puna la dispozitie din timp material didactic, pentru a se putea pregati serios);
-relatia cu Institutul National de Pregatire Profesionala a Avocatilor.
B. Reformarea Institutului National de Pregatire Profesionala a Avocatilor
Institutul se adreseaza, in prezent, unui numar restrins de stagiari. In plus, Institutul nu se adreseaza - inca – avocatilor definitivi. Or, Baroul Bucuresti are mult mai multi stagiari decit poate cuprinde Institutul si, in plus, pregatirea profesionala continua este inexistenta in prezent, ceea ce este intolerabil.
Este necesara reformarea programei Institutului si impartirea sa in 5 pina la 8 centre regionale, cu autonomie functionala (nu si didactica), centre care sa poata cuprinde, in acest fel, toti stagiarii si sa isi poata derula si programe de pregatire profesionala continua. Proiectul descentralizarii este fezabil, avind in vedere autonomia barourilor, dar si faptul ca exista cel putin 5 centre universitare mari care ar putea participa la acest sistem.
C. Reformarea invatamintului juridic
Facultatile de drept ar trebui sa fie acreditate de UNBR/Baroul Bucuresti, pentru a putea furniza absolventi. Invatamintul juridic romanesc este de o din ce in ce mai proasta calitate, dat fiind ca nu exista criterii reale de selectie calitativa. Acreditarea, practicata nu numai in SUA, ci si in unele tari europene, ar putea fi un criteriu sever (poate si scandalos la inceput, dar corect) de selectie a facultatilor de drept, prin adaptarea la piata, la ceea ce realmente cere piata. In acest fel, facultatile de drept, inmultite mult prea mult dupa 1990, isi vor adapta in sfirsit programele la cerintele pietei serviciilor legale.
Pe de alta parte, dintr-o inertie vecina cu anacronismul, toate facultatile de drept din tara, mergind pe “moda” sugerata de Facultatea de drept din Bucuresti, au refuzat sa aplice sistemul Bologna (trei ani licenta, 2 ani master, 3 ani doctorat), generalizat in Europa. Sistemul Bologna, necesar pentru acreditarea unui absolvent roman de studii superioare in oricare dintre statele UE, este in acelasi timp judicios, intrucit permite specializarea prin master si orientarea vocationala a absolventilor. In schimb, invatamintul juridic romanesc a preferat sistemul “4 +1 + 3”, adica, patru ani licenta, un an master (facultativ) si 3 ani doctorat (facultativ), care face ca studentul sa invete totul in facultate si sa nu retina nimic la iesirea din facultate. De altfel, legile diferitelor profesii juridice sunt concepute de o asemenea maniera invechita incit nu permit trecerea la sistemul Bologna, practic toate profesiile juridice pretinzind licenta in drept pentru accesul in profesie, nu si masterat. Din acest motiv, masterul in stiinte juridice, care ar trebui sa pregateasca juristi, pregateste, de fapt, absolventi dezabuzati de reluarea unor materii pe care le-au parcurs déjà in facultate. Masterul, in prezent, nu provoaca o chemare deosebita pentru absolventii de drept, care prefera sa inceapa de timpuriu sa profeseze decit sa piarda inutil timpul cu inca un an de facultate. Dar piata serviciilor juridice are o cerere cu mult diferita fata de ceea ce realmente invata in facultate absolventul de drept si, in plus, absolventii nostri de drept nu vor putea fi, practic, recunoscuti in statele membre ale UE la incercarea de acces in profesiile juridice din aceste state. Asadar, desi este vorba de modificari legislative, acestea trebuie neintirziat promovate.
Nota : Unele dintre cele de mai sus necesita fie modificarea statutului, fie modificarea legii avocaturii sau a altor legi. In prezenta unei vointe de politica profesionala serioasa, orice dificultate se poate surmonta.
Nu este, insa, intelept, sa pornim intr-un astfel de proiect fara :
-vointa politica (profesionala);
-locatie asigurata;
-buget corespunzator.
In fine, nu tot ceea ce este scris mai sus este perfect si nici complet. Sper doar ca este un material de pornire a unui dialog serios pe tema respectiva.
IV. O noua legislatie aplicabila avocaturii si sistemului judiciar, adaptata anului 2010 Iata citeva din ideile care ar putea sta la baza emiterii unei noi legi a avocaturii si a unificarii profesiilor juridice/judiciare. 1. Chestiuni de principiu a) repozitionarea profesiei de avocat in sistemul judiciar romanesc : - legea isi propune unificarea profesiilor juridice;- avocatul si organele profesiei de avocat fac parte din sistemul juridiciar; avocatii reprezinta o parte esentiala a societatii civile, fiind o contra-pondere a sistemului organelor statale, principalul instrument al realizarii drepturilor persoanelor si al apararii drepturilor omului;- va fi definit, ca infrastructura, sistemul judiciar romanesc, din care fac parte avocatii, organele profesiei de avocat, instantele, parchetele, executorii judecatoresti si notarii si organele acestor din urma profesii; - din profesia de avocat fac parte : -avocatii compatibili -avocatii dedicati (salariati ai unei persoane juridice) -avocatii institutiilor publice (functionari publici) -avocatii de asistenta judiciara (“public defenders”) -procurorii si judecatorii (magistrati)- principiul independentei profesiei de avocat se aplica tuturor tipurilor de avocati; avocatii dedicati, chiar daca sunt subordonati, din punctul de vedere al raporturilor juridice de munca, patronului, ei sunt independenti din punct de vedere profesional; b) unificarea regulilor referitoare la drepturile si obligatiile avocatilor :- calitatea de avocat este inseparabila de apartenenta la un barou legal constituit;- calitatea de avocat se dobindeste in urma unui examen organizat de barou si este prealabila accesului in oricare din cele 5 tipuri de avocati, inclusiv magistrati;- toti cei care exercita in mod legal profesia de consilier juridic sau magistrat in momentul modificarii legii devin de plin drept avocati; dupa intrarea in vigoare a legii, persoanele interesate sa exercite oricare dintre cele 5 tipuri de avocatura trebuie sa promoveze examenul de acces in profesie; vechimea in profesie are aceleasi efecte ca si cind persoana in cauza ar fi fost, anterior, avocat (ex. : stagiarii – consilieri juridici sunt stagiari si ca avocati; consilierii juridici care au 6 ani vechime de la definitivat pot pune concluzii la ICCJ); se va putea excepta, in cazul avocatilor dedicati, dreptul de acces la organele de conducere ale profesiei de avocat (cei care opteaza pentru a deveni avocat compatibil vor avea si acest drept); - persoanele care exercita activitati de tip avocatial in organizatii ilegale nu pot fi primiti in profesie decit dupa promovarea examenului de acces in profesie;- indrumarea profesionala este necesara numai celor care intentioneaza sa practice avocatura “compatibila”; treptat, indrumarea pofesionala va fi inlocuita cu invatamintul profesional, organizat de Barouri si/sau UNBR ;- legea unificarii profesiei liberale nu va aduce atingere principiilor ce guverneaza statutul avocatilor-magistrati sau statutul avocatilor-functionari publici;- avocatii, indiferent de tipul de avocatura pe care il practica, vor avea dreptul de a alege un sistem de asigurari sociale, fie cel de stat, fie cel propriu avocaturii;
c) repozitionarea barourilor in sistemul organelor profesiei :
- UNBR va fi o structura de tip asociativ, formata exclusiv din decanii barourilor, care se reunesc odata pe an in Conferinta Decanilor; Consiliul Uniunii si Comisia Permanenta se desfiinteaza;
- UNBR va avea un executiv format din decanii barourilor ce reprezinta cele 8 euroregiuni+baroul Bucuresti; - presedintele UNBR va fi, prin rotatie, Decanul unuia dintre barouri, care va avea un mandat de 1 an;- in Conferinta Decanilor se adopta sau modifica statutul profesiei;- UNBR coordoneaza activitatea Oficiilor pentru plingerile disciplinare contra avocatilor si INPPA; - INPPA se va organiza teritorial in 5-9 centre regionale;- in perspectiva reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei, pe regiuni de dezvoltare, Barourile ar trebui organizate doar la nivel de regiune, asadar ar trebui sa avem doar 8+1 barouri, si nu 43, asa cum este acum ; un barou cu 8.000 avocati nu poate avea aceeasi situatie juridica cu cea a unui barou cu 40 de avocati (asa cum este, spre exemplu, Baroul Salaj si Baroul Mehedinti) ; un barou cu 40 de avocati nu reprezinta decit o modalitate sigura de eternizare pe post a unor decani, consilieri etc., ideea de alegeri democratice ale organelor baroului respectiv fiind o gluma buna ; - Baroul organizeaza si supravegheaza activitatea avocatilor inscrisi in baroul respectiv; organizeaza examenele de acces in profesie (pentru toti potentialii avocati) si, daca va mai fi cazul, examenele de definitivat (pentru avocatii compatibili);- mandatul decanului va fi de 2 ani; decanul va fi desemnat impreuna cu un vice-decan care, la expirarea mandatului decanului, va deveni decan; vechiul decan va ramine, pe timpul mandatului decanului in functie, consilierul acestuia, astfel ca se va asigura o continuitate la conducerea baroului ce se va intinde pe 6 ani; - consiliul se alege pentru mandate de 2 ani ; consilierii vor fi re-eligibili doar o singura data, pentru inca un mandat de 2 ani; in consiliu nu vor putea fi membri avocatii care indeplinesc si alte functii in cadrul organelor profesiei sau in cadrul entitatilor sistemului de asigurari sociale ale avocatilor ;- oficiul pentru plingeri disciplinare va fi un departament al baroului, coordonat de UNBR; atributiile acestuia vor fi largite si intarite, iar procedurile de judecata simplificate, astfel incit sa poata deveni mecanismul propriu al profesiei de autoreglare si promovare a imaginii si demnitatii profesiei de avocat; vor putea fi cooptati membrii ai societatii civile non-avocati, precum si judecatori; - asistenta judiciara va fi in subordinea baroului; finantarea acestuia se va face din bani publici; sumele facturate de avocatii de asistenta judiciara vor fi avansate de barou si rambursate, ulterior, de Ministerul Justitiei, prin plata directa; plata se va face intr-un subcont al biroului de asistenta judiciara; avocatii de asistenta judiciara vor fi dedicati exclusiv acestui tip de avocatura (“public defender”) 2. Unele chestiuni de detaliu a) plingerea disciplinara contra magistratilor se face de barou, din oficiu sau in urma unei plingeri formulate de petent la oficiul pentru plingeri disciplinare; actiunea disciplinara se va judeca de CSM direct, fara o cercetare prealabila administrativa; b) casa de asigurari a avocatilor va fi condusa de un management profesionist, format din non-avocati, inclusiv firme de management al investiilor; casele de asigurari vor fi asimilate fondurilor de investitii din punctul de vedere al politicii investitionale; c) finantarea ajutorului judiciar (legal aid) se va putea obtine din fonduri publice, dar si din “timbrul de pledoarie”, aplicat asupra onorariului avocatului pledant si suportat de client, dupa regula tva-ului (impozit indirect); plata acestui timbru de pledoarie se va face pe masura incasarii facturii de la client. d) UNBR va avea un executiv format din decanii barourilor ce reprezinta cele 8 euroregiuni+baroul Bucuresti. Presedintele UNBR va fi, prin rotatie, Decanul unuia dintre primele 5 mari barouri din tara, care va avea un mandat de 1 an. In Conferinta Decanilor se adopta sau modifica statutul profesiei (varianta : Congresul avocatilor, intrunit o data la doi ani, va avea aceasta atributie). UNBR coordoneaza activitatea Oficiilor pentru plingerile disciplinare contra avocatilor si INPPA. Acesta din urma se va organiza teritorial in 9 centre regionale. Conferinta Decanilor va avea indrituirea sa selecteze sau sa acrediteze universitatile ai caror absolventi vor avea dreptul sa se inscrie la examenul de acces in profesia de avocat.e) Consiliul baroului va avea doar atributii de supraveghere si control a “executivului” baroului. El se va intruni in sedinte la doua/trei luni. Baroul va avea o conducere executiva, constituita din decan, prodecan/vice-decan si secretar general. Secretarul general, va fi numit de consiliu si isi va exercita atributiile in baza unui contract de management. Va fi un manager profesionist, si nu un avocat. Gestiunea baroului va fi, in principal, asigurata de Secretarul general. Secretariatul general se va ingriji de toate gestiunea chestiunilor administrative (primiri in profesie, radieri, incompatibilitati; organizarea exemenelor; contabilitate; IT; personal) si va asigura functionarea oficiilor pentru plingerile disciplinare, a arbitrajelor institutionalizate la nivel de barou, a asistentei din oficiu (legal aid) etc., numai in caz de decizie urmind a cere aprobarea/ratificarea decanului sau a consiliului insusi. Cum se poate observa, nu sunt cuprinse toate chestiunile de interes. Este cert ca cele de mai sus sunt perfectibile si pot fi completate cu idei. Unele dintre cele de mai sus sunt, poate utopii, altele - sunt convins – sunt realizabile printr-un lobby eficient. Asa ca, fiti in largul vostru sa ma criticati. In rest, sa ne apucam de treaba, ca timpul e scurt.
February 20, 2008 
Despre avocatura 
15 Comments
Comments Feed
Bravo, domnule Piperea! Unele lucruri de mai sus m-au surprins, unele mi-au starnit admiratie, si altele m-au facut sa ma intreb cat de tensionate sunt de fapt relatiile intre membrii consiliului… Promit sa revin cu aprecieri si sugestii punctuale.
Multumesc pentru apreciere. Astept cu nerabdare comentarii si sugestii.
Fara dar si poate se impune o schimbare majora a cadrului legislativ, insa ,daca acest lucru se va intampla- Doamne Ajuta- este imperios necesara promovarea imaginii avocatului in sinul colectivitatii.
Inca avem mari probleme in a fi perceputi de catre simplii cetateni ca fiind o categorie profesionala ce poate veni in sprijinul lor mai mult decat cu reprezentarea la instanta.Suntem net devantajati atunci cand suntem comparati cu alte categorii socio-profesionale. Notarul, de exemplu, este perceput altfel de catre client, judecatorul, executorul judecatoresc, sunt doar cateva exemple de categorii profesionale fata de care, clientii au o oarecare stima si respect. Inclin sa cred ca exista colegi capabili sa reformeze sistemul si care sa ne redea increderea in viitorul acestei profesii. Se imune implementarea unui nou sitem de admitere, mai riguros, mai realist, o perfectionare continua a avocatilor pentru a fi la curent cu schimbarile legislative, o promovare a imaginii avocatului inclusiv cu privire la actele pe care un avocat le poate efectua pentru clienti, o reglementare clara cu privire la onorarii, schimbarea actualului sistem de achizitionare a contractelor de asistenta de la barou cu acordarea posibilitatii individializarii fiecarui contract in functie de obiectul acestuia. Ar fi multe de spus, va urez mult succes domnule Piperea.
Toata stima si respectul meu.
Maestre felicitari ! In sfarsit o atitudine de manager nu de politician recitator de discursuri inflacarate . Un singur comentariu …rautacios poate insa din pacate adevarat….Nu stiu daca TOTI cei 5 sau 5000 de sefi de serviicii NU stiu sa folosesaca calculatorul sau sa acceseze internetul .Nu stiu daca varsta sau pur si simplu nepasarea ar putea fi cauza unei astefel de situatii ipotetice .Dar un lucru este sigur si anume : seful Serviciului Asistenta Judiciara NU STIE ! Nu stie sa redacteze la calculator nici macar o pagina ! Ce sa mai vorbim de tabele , situatii sau analize in diverse formate electronice ……doar fizica cuantica nu reprezinta un criteriu de selectie pentru functia pe care o ocupa de aproape 10 ani ! Poate invata pana o sa verifice cineva. Pana atunci functioneaza …..delegarea de competenta ….catre subalterni ! Asta ca sa nu spuna cineva ca nu are o viziune manageriala moderna !
Dle Profesor Piperea multe felicitari! Citind programul dvs. am trecut prin mai multe faze: la inceput usor dezinteres, intrucat parea a fi un fel de replica personala la ce se intampla prin Consiliul Nemuritorilor, dar treptat am sesizat un program inchegat si asa cum spunea si Chingachgook o viziune moderna de management. Cred ca aceasta este principala frana in reformarea sistemului juridic: lipsa de viziune manageriala. Nu pot sa fac foarte multe comentarii intrucat am citit programul foarte repede, dar sper ca in acest weekend sa ajung sa-l studiez mai amanuntit. Oricum felicitari pentru acest program, cel mai modern din cele pe care le-am vazut pana acum.
Sigur ca avem…
Asta ma face sa cred ca relatiile dintre membrii consiliului nu sunt tocmai roze…
Si cu toate astea, “noi” i-am votat de fiecare data…
Domnule Piperea, as vrea sa va intreb un lucru apropo de modul de lucru in consiliu. Vara trecuta, cand am cerut inregistrarea incetarii unui contract de colaborare si semnarea altuia, a durat 2 luni pana sa fie luata in discutie problema. A fost vacanta si nu s-au tinut sedinte, de parca avocatii ar sta in loc de vacanta… Asta insa e mai putin important. Contractul nu mi-a fost aprobat in prima faza pentru ca dna. Atanasiu a considerat ca e obligatoriu potrivit modificarii statutului sa am dreptul la clientela proprie, iar in contract scria ca nu. De ce totul a depins numai de parerea ei, daca tot era decizie colectiva, macar pe hartie?
Perfect de acord, poate asa intr-adevar deciziile s-ar lua la timp iar activitatea ar fi bine organizata.
Aici ati atins un punct sensibil… Nu numai ca aceasta gluma de contabilitate provoaca deziluzii, dar cerinta de a trimite lunar declaratia de venit nu are nicio baza legala, si tare mi-ar placea sa vad ca un avocat suspendat pe nedrept, din cauza lipsei declaratiilor, da in judecata baroul si CAA, cerand si despagubiri! E insa greu de crezut ca se va intampla asta, pentru ca nimeni nu risca sa se vada suspendat pe perioada litigiului…
Totusi, lovitura de gratie a fost faptul ca acum nici macar nu s-a afisat electronic lista “rau-platnicilor”, trebuie sa mai facem o coada la barou ca sa vedem daca suntem pe lista sau nu. Dezgustator…
Cum adica, se aplica penalitati la o datorie platita?
Trecand peste socul ca nu se stie cati avocati sunt, stau si ma intreb, daca tot exista cod de bare pe card si acesta este emis automatizat, iar nu manual, cum se poate sa nu existe o evidenta? Tabloul anual e o gluma?
Apoi, revenind la contabilitate, cum de uneori sunt sunati avocatii ca au facut o plata nu stiu cand, dar nu se stie pentru ce, desi la OP exista si motivul platii?
Nu e vorba numai de sefi. Atitudinea multora din angajatii baroului e cea pe care o gaseam acum multi ani in uzinele comuniste: parca ei iti fac o favoare ca te lasa sa respiri acelasi aer cu ei si ca iti acorda atentie.
Categoric! Plus ca oricum nu se sterge praful in sediul actual, in spatiile “comune” (holuri…), poate si asta ar putea fi remediat intr-un oarecare viitor pe care sa-l mai prindem NOI.
Of…. Asta da problema de viitor! Oricum nu inteleg atitudinea asta de closca a CAA, care nu face nimic desi a o gramada de bani, carora probabil ca le-a si pierdut sirul…
Suna a neconstitutionalitate! Problema de fapt ii vizeaza mai mult pe avocatii care s-au inscris la CAS(MB), pentru ca aceia sunt mai usor de luat in vizor la executare pentru neplata decat cei care au stat linistiti. Cred ca ar fi utila formarea unei opinii unitare la nivelul baroului macar.
Si desi mamele avocate se incadreaza si la indemnizatia din sistemul public, n-o primesc si pe aceea!
Suna bine, mai ales diferentierea intre consultanta si litigii, de care pana acum n-a tinut nimeni cont. Totul se imparte in civil sau penal si atat. Inclusiv noua metoda de definitivare face aceasta greseala majora, impunad dreptul procesual corespunzator dreptului substantial ales.
Totusi, nu stiu cat de eficienta e o pregatire de 2 ani in care PRACTICA, adica lucrul efectiv cu avocati experimentati, e minima si sporadica. Mai degraba cred ca organizarea pregatirii in paralel, de ex. o zi pe saptamana, ar fi mai buna.
Ar putea fi inutila stagiarilor care au facut practica de specialitate in cabinete de avocati chiar si 2 ani inainte. Cred ca ar trebui circumstantiat.
Din nou revin la studentii care au facut practica. Ei la terminarea facultatii sunt deja, in mare parte, specializati.
Aici totul trebuie corelat cu specializarea in care avocatul chiar va lucra dupa. Adica nu se poate specializa pur si simplu, la ce i-ar folosi? Pe de alta parte, sa incheie contract cu un avocat care sa il astepte 2 ani e cam mult…
Excelent!
Aici nu mi se pare ca abordarea e tocmai buna. Adica inca 2 ani de teorie nu sunt tocmai ceea ce le trebuie proaspat absolventilor… Fara practica, tot vorbe sunt.
Prezenta e foarte slaba si pentru ca, foarte serios vorbind, calitatea prelegerilor e foarte slaba! Plus faptul ca nu exista specializare, plus neanuntarea anticipata a temelor, plus neanuntarea lipsei lectorului, care ramane fara consecinte desi lipsa stagiarului ar putea teoretic avea… E doar o alta dovada a lipsei de respect cu care baroul isi trateaza nou-venitii, ca nu cumva sa porneasca la drum cu ideea falsa ca aceasta profesie ar implica vreo demnitate…
Nu numai atat. Formatorii trebuie sa fie ei insisi foarte foarte buni pedagogi. Sa dau un exemplu: dl Bulai cred ca este foarte bine pregatit, dar ca pedagog de la mine ia nota 1, nimic mai mult. I-am spus la prima conferinta de stagiu sa nu ne mai citeasca de pe foile lui, sa ne dea dinainte materialele sa le citim, si sa discutam la conferinte, ca nu suntem imbecili si nici nu scriem dupa dictare. Idee buna dupa cum a zis, dar total ignorata.
Ma rog, aici am multe de zis pentru ca am trecut printr-un sistem unde la facultate nu se faceau si cursuri si seminarii, ci numai cursuri, pe baza unei programari pretsabilite. Uimitor de eficient!
Asta e o problema foarte spinoasa, care nu a fost niciodata inclusa in reforma justitiei desi ar fi fost cel mai bun punct de plecare.
Nu numai din aceasta cauza. La noi se pierde mult timp intr-n mod ineficient, plus ca sistemul e foarte paternal: studentului i se da totul pe tava si numai asta trebuie sa recite la examen, in loc sa fie pus sa gandeasca. Idei precum examene cu cartile pe banca sunt inca revolutionare, de parca in practica te-ar pune cineva sa stii pe de rost… Ce sa mai zic de home exam, foarte practicat prin alte parti!
Inca ceva: foarte utila ar fi achizitionarea unui program care sa verifice originalitatea lucrarilor in raport cu materialele existente pe net sau in baza de date interna. Asta presupune, desigur, o buna dotare a bibioltecii, care sa contina foarte multe reviste si carti, inclusiv straine, si in forma electronica. Se practica in Olanda, unde am fost eu, si acolo daca ai coeficient de “copiere” peste 40%, pici clar. Sub 40% ai nota scazuta.
Asta si din cauza legii proaste. Pana la urma legea prevede ca invatamantul juridic la nivel de licenta are 4 ani!
Evident, vorbim de aceeai profesori, cu aceeasi metoda, de aceeasi facultate cu banci vechi pe care nu se sterge niciodata praful, si de aceeasi bibioteca unde daca ai curajul sa cauti ceva literatura de dreptu comunitar sau international (privat, public, nu conteaza), risti doar o mare dezamagire…
Asta e o idee foarte buna, mai ales datorita proastei conceperi actuale a diferentierii intre consilieri juridici si avocati. Insa sper sa nu mai vad tampenia numita “avocat salarizat”…
Nu sunt asa de sigura de partea cu magistratii, aici referindu-ma strict la judecatori. Evident ca procurorii nu e normal sa aiba pozitia de acum, dar judecatorii… nu stiu, ma mai gandesc.
Ce ne facem cu cei dedicati in primii 6 ani? Nu pot pune concluzii peste tot, deci angajatorul e obligat sa mai dea un ban altcuiva…
Aici sunt de acord, acum UNRB e total inutil, doar o institutie care ne mananca banii.
Foarte adevarat.
Model Rotary?
Oricum, cred ca ar fi de bun augur.
Asta cred ca asteptam cu totii!
Nu stiu daca justitiabilii vor percepe bine acest timbru, avand in vedere ca nu va avea alt efect decat cresterea poverii lor, iar imaginea in general proasta a avocaturii nu e prea buna…
Cam asta ar fi deocamdata…
Ramane doar sa vedem daca se mai tin alegerile si daca vom avea si pe cine sa votam!
Ca de obicei Andreea nu se dezminte ! Analize obiective …un blog extraordinar ca forma dar mai ales ca substaţă ….mă voi adăuga si eu la lunga lista de persoane care o felicita!
Multe nu mai rămân de spus. Insa in condiţiile in care o analiza pe fond îmi depăşeşte competentele, mă voi limita la a comenta câteva probleme ….marginale sa le spunem.
Ca va ieşi un haos in urma discutării materialului sunt absolut convins. Ca va atrage atenţia asupra adevăratelor probleme ale avocaturii ….posibil. Insa ca se si va schimba ceva nu cred ! Si când vorbesc de schimbare mă refer la un set de masuri, rod al analizei dorinţelor si nevoilor reale ale avocaţilor, urmare a unei dezbateri publice REALE, nu un program votat o data la 4 ani, cu o majoritate discutabila, care nu mai suporta nici o modificare in condiţiile in care realităţile se schimba .
Vorbeaţi, domnule profesor, de o lipsa de viziune manageriala la nivelul conduceri Baroului si ca o soluţie ar fi o guvernare corporatista. Fara sa comentez in nici un fel propunerea as ridica următoarea problema.
In Consiliul Baroului Bucureşti si in organele de conducere ale UNBR se afla, in opinia mea, nişte profesionişti, pe unii dintre ei ii cunosc de la 7 – 8 ani, oameni care mi-au fost repere in momentul când am ales domeniul in care sa-mi desfăşor activitatea.
Mulţi sunt membri ai baroului de 30 de ani. Avocaţi nu manageri, care conduc cu succes societăţi de avocatura, pe o piaţa a avocaturii de business evaluata, pentru anul 2008, la 200 milioane de euro.
Cum se face ca aceşti oameni de succes nu reuşesc sa implementeze la nivelul baroului sau UNBR acelaşi sistem eficient ca in societăţile pe care le conduc ? Sa spunem, pentru început, la nivelul personalului, despre care mulţi avocaţi au cuvinte nu tocmai de lauda ?
Neputinţa ? Dezinteres ? Greu de spus !
Spuneaţi ca unele idei sunt utopii. Poate ca sunt. Sa nu uitam ca, nu cu aşa de multa vreme in urma, era o utopie sa gândeşti ca un automobil poate sa depăşească viteza de 100 de km/h ! Tot o utopie era considerata si ideea ca trenul poate avea un viitor, pentru ca întuneca soarele si sperie vacile care nu vor mai da lapte ! Din cate îmi aduc aminte azi circulam cu mult peste 100 km/h, facem plaja si inca mai bem lapte de la vaci !
Marea problema pe care o vad la momentul actual este următoarea : Cine isi asuma RASPUNDEREA pentru aceste schimbări ? Pe româneşte fie spus cine RĂSPUNDE, cu capul daca este nevoie, de ceea ce face ? Răspunsul din păcate este NIMENI !
Nu vreau sa jignesc pe cineva, dar RASPUNDEREA, ca instituţie, nu prea este iubita.
In încheierea materialului dumneavoastră vorbeaţi de LOBBY EFICIENT , care ar fi in măsura sa rezolve anumite probleme.
CINE va face acest lobby ? Si mai ales cu ce rezultate ? CINE ne va asculta doleanţele ?
Ne dorim cu toţii o reorganizare a sistemului judiciar in care avocaţii sa-si găsească locul cuvenit.
Insa cu cine concuram ? Sa luam ca un exemplu notarii. In primele 5 luni ale anului 2007 notarii au adus la bugetul de stat 90 de milioane de euro numai din tranzacţii imobiliare !!! Ca o comparaţie, din taxa de prima înmatriculare in primul trimestru din 2007 s-au colectat la buget aproximativ 27 milioane de euro.
In acest timp avocaţii se bat, aşa cum am mai spus, pe o piaţa a avocaturii de business evaluata, pentru 2008 la 200 milioane de euro. Sa spunem ca evaluările nu sunt realiste si este vorba de 400 milioane de euro, profit brut. Taxele si impozitele către stat aferente sumei nu pot fi mai mari de 120 – 150 milioane euro anual. Adică puţin mai mult decât aduc notarii in 5 luni !
In aceste condiţii sa speram ca doleanţele noastre vor fi ascultate ? Mă îndoiesc ! Poate daca este vorba de anumite aspecte unde chiar nu se poate altfel, insa o reforma care sa aducă profesia acolo unde ii este locul de drept nu cred ca se va realiza atâta timp cat vor prima anumite interese economice, pe care o astfel de reforma le-ar putea afecta.
Este desigur doar o teorie, insa cred ca avem posibilitatea sa o verificam foarte curând.
Pe site-ul UNBR si pe site-ul Ministerului Justitiei („Proiect de lege privind ajutorul public judiciar în materie civilă”-http://www.just.ro/MeniuStanga/Normativepapers/proiectuluiOUGProba%C5%A3ine/tabid/93/Default.aspx ) se afla la acest moment doua proiecte de lege care au in principiu acelaşi scop si anume o reforma a sistemului de asistenta judiciara.
Punctele de vedere sunt oarecum diferite, nu intram in analize acum, dar putem considera cel, puţin la nivel teoretic, ca proiectul UNBR este mai avantajos si se încadrează in seria de masuri menite sa promoveze interesele profesiei in general. La momentul adoptării legii ce va guverna asistenta judiciara vom putea vedea ce punct de vedere a avut întâietate, in ce măsura propunerile organelor de conducere ale profesiei au fost avute in vedere, in ce măsura lobby-ul a produs efectele scontate si poate va arata daca teoria mai sus enunţata sta sau nu in picioare.
Cam atât pentru azi, nu ianinte sa va urez, domnule profesor, mult succes si multa răbdare ! Veţi avea nevoie !
Candidatura mea a fost admisa. Consiliul a constatat ca, de fapt, aveam asigurare de raspundere profesionala. Precizez ca nu am participat la deliberari, hotarirea fiind luata de consilierii ne-candidati.
Au mai fost admise candidaturile lui Ion Dragne, Mihai Tanasescu si Corin Danescu. Competitia redevine interesanta. Mai ramine sa avem si cvorum.
FELICITARI !!!!! Si mult succes !!!!
Acum macar stim ca “programul de guvernare” nu a ramas suspendat inainte de vreme. E bine!
Succes!
Din nefericire se pare ca apele nu reusit sa se linisteasca in “pasnicul ” nostru Barou. Mai tarziu este adevarat ma adaug si eu pe lista celor ce va felicita maestre Pierea pentru un program bine inchegat de management al profesiei noastre. Tot ce mai asteptam acum este sa il si vedem pus in aplicare. Se pare totusi ca alegerile pentu Decan mai au de asteptat.
Sunt la curent cu decizia UNBR, bineinteles. Nu ma surprinde prea tare si nici nu ma deranjeaza foarte mult. In fapt, decizia UNBR ne da timp tuturor sa ne hotarim ce vrem, cum scoatem Baroul din anonimat, ce decan ne trebuie, ce vrem de la el etc. In plus, multe din cele propuse de mine mai sus pot fi puse in practica imediat, inainte de orice alegere. Sa vedem cine le vrea si cine le blocheaza. Vom sti apoi cine sunt beneficiarii status-quo-ului si cine este prejudiciat de acesta.
Aveti foarte mare dreptate. Multe din aceste idei sunt de bun simt si puteau fi puse in practica de mult timp. Daca le va prelua cineva din actuala conducere sau viitoarea (va urez bafta de altfel
!) ramane de vazut. Cu siguranta viitoarea generatie de consilieri si viitorul decan( si aici am refer desigur la cei ce se vor alege la urmatoarele alegeri regulate) care probabil vor fi mai tineri si mai orientati catre un sistem de management profesionist vor reusi sa zdruncine macar un pic din radacinile atat de bine infipte ale acestui sistem. Eu unu mi-am promis ca voi incerca sa fac ceva in acest sens.
!!
Chiar daca acum exista un Ionut Dobrinescu in continua lupta cu morile de vant, cu o floare nu se face primavara, iar calcatul pe bataturi al “seniorilor” avocaturii nu este cel mai sanatos sport, mai ales cand esti de unul singur. Asa ca va sugerez sa va alegeti o echipa care sa va sustina si pe care sa va puteti baza. Si dupa aceea………viva la revolucion
Domnule profesor, sunt consilier juridic de un an si in putinul timp de cand exercit aceasta functie(pentru ca eu nu o consider o „profesie”, ci un post pe care il ocup la firma la care sunt angajata)am constatat, pe pielea mea,desconsiderarea de care se “bucura” consilierii juridici, atat in instanta, cat si in randul colegilor avocati. Trebuie sa recunosc ca starea asta de fapt ni se datoreaza in mare masura. In primul rand,pentru ca nu exista coeziune intre consilierii juridici,majoritatea ajung sa se complaca in postura de simplu angajat sau de functionar.Cei mai ambitiosi intra in Barou si devin avocati si nu sunt interesati sa mai schimbe ceva.Si la nivelul Colegiilor Consilierilor Juridici exista cam aceleasi simptome sesizate de dumneavoastra privitor la functionarea barourilor:decani instalati in functie pe viata,inertia membrilor de rand,”placarea” celor cu initiativa schimbarilor,fonduri de care nimeni nu stie cum se cheltuiesc,etc.
Consider ca e musai o reglementare unitara a tuturor profesiilor juridice, o lege unica,clara si unitara,care sa prevada accesul in profesie, trecerea dintr-o modalitate de exercitare a profesiei intr-alta,echivalarea stagiilor de practica si a celor de studiu, acreditarea intr-o profesie sau alta,compatibilitatile, s.a.m.d.Diferentele care exista acum intre diferitele profesii juridice au creat adevarate caste, care aproape ca nu pot fi accesate de un tanar licentiat in drept-de exemplu, notarii.Si in randul avocatilor,este foarte dificili sa gasesti un maestru care sa asigure, intr-adevar acea indrumare initiatica in labirintul procedurilor. Cei mai multi folosesc stagiarii sa simpli auxiliari administrativi, in cel mai bun caz.Acreditarea -obtinerea unei licente de practica intr-o profesie sau alta nu cred ca trebuie lasata la indemana corpurilor profesionale, ci trebuie sa aiba un caracter national si sa fie valabila in plan european, si mai mult, ar trebui scoasa de sub influenta lobbyurilor profesionale. Pentru ca daca nu se face asta, intodeauna vom avea conditii mai restrictive pentru unii si mai flexibile, permisive, pentru altii, in functie de interesele de moment ale “conducatorilor” dintr-o breasla sau alta. Nici macar intre juristi, in modul lor de a se organiza, nu exista exercitiul democratic. Poate e nevoie de timp pentru asta, poate e nevoie de schimbarea mentalitatilor care au prins radacini prea puternice, cert pentru mine este faptul ca opozitia sau inertia este mult mai puternica la nivelul varfului, care apoi se disipeaza in blazare la nivelul practicianului de rand.
Cred ca o lege unitara, care sa ia in calcul , pe de o parte, discrepantele legislative actuale privind exercitarea diferitelor profesii juridice,iar pe de alta parte, tendintele din celelalte state membre U.E., este absolut necesara, daca vrem sa intram cat mai curand pe piata serviciilor juridice din Europa. Spania a adoptat in 2006 o lege a avocatilor care va intra in vigoare in 2011, lasand la “dospit” 5 ani aceasta noua viziune privind profesia de avocat. In tari in care exista acest paralelism intre consilierul juridic si avocat sunt preocupari privind unificarea acestor profesii: in Franta s-au facut tot felul de studii de catre comisii prezidentiale sau ministeriale(Comisia Darrois, Pascal Clement), in Belgia s-a infiintat in 2000 Institutul juristilor de intreprindere, in Elvetia se incearca reglementarea profesiei de jurist de intreprindere, insa, cu toate acestea, la nivelul Uniunii nu s-a ajuns inca la un punct de vedere unitar intre Comisie si Parlament, si asta se intampla pentru ca notarii si barourile tin cu dintii de privilegiile lor actuale. Am citit articolul dumneavoastra”Despre profesia legala si concurenta pe piata serviciilor” si marturisesc ca punctul dumneavoastra de vedere in aceasta privinta este singurul pe care l-am gasit accesand internetul.Am citit cam tot ce am gasit pe aceasta tema dand cautare pe google:), si in Romania, in afara de cele scrise de dumneavoastra, chiar nu cunosc luari de pozitie pertinente si care sa nu vizeze strict interesul unei singure profesii. Ce am constatat eu, e ca exista o opozitie destul de puternica, nu numai in Romania, ci si in alte tari, a breslelor puternice-avocati,notari, magistrati- fata de introducerea unor criterii cu adevarat concurentiale pentru selectia jucatorilor pe piata serviciilor juridice. Ma intreb de ce se intampla asta, cui si de ce anume le este teama?
V-am scris toate acestea pentru ca ma preocupa problema si pentru ca incerc sa trezesc in randul colegilor mei o reactie fata de ceea ce se intampla in intregul sistem al justitiei.
Am dat peste diverse propuneri legislative dar pe a dumneavoastra nu am gasit-o. Unde as putea-o accesa, va rog?
@lilou
Buna ziua. Din pacate, doar acum vad acest coment. Din cite stiu eu, ante-proiectul legii de unficare, pe care l-am redactat eu in urma cu 5 ani, era pe site-ul Baroului Bucuresti. Nu stiu daca mai este cazul acum; in plus, s-au intimplat multe de atunci; spre exemplu, exista un proiect in Parlament, promovat de consilierii juridici, care intentioneaza sa le dea acestora aceleasi drepturi si atributii ca si cele ce apartin traditional avocatilor, fara a-i reunit pe consilieri cu avocatii intr-o profesie unica. Eu voi relua ideea imediat ce se calmeaza lucrurile in politica si atunci voi face public proiectul. Tinem legatura, Gh. P.