Postat de Gheorghe Piperea in Despre avocatura
“Program de guvernare”
Asa cum am promis saptamina trecuta, imi asum astazi riscul de a propune citeva planuri, proiecte si idei menite nu a revolutiona avocatura romaneasca (nu sunt Fidel) ci a provoca discutii din care, probabil, va iesi un haos adevarat dar care, sunt sigur, vor atrage atentia asupra problemelor reale ale avocaturii si, cine stie, vor determina un sistem ordonat de reguli si principii care sa poata fi „implementat”. Atrag atentia cu unele chestiuni pot fi rezolvate imediat, altele sunt potentiale proiecte pe termen mediu si lung, care ar putea insemna modificarea legii avocaturii, a altor legi sau chiar a Constitutiei (ca tot o rastalmaceste continuu Curtea Constitutionala).
Atrag atentia ca, cine ma voteaza, voteaza si acest „program de guvernare”. Asadar, atentie unde va irositi sau fructificati voturile.
I. Guvernare corporatista pentru Baroul BucurestiAvertisment celor care se vor oripila deindata ce vor auzi sintagma « guvernare corporatista » alaturata Baroului Bucuresti. Intii, va rog sa va reamintiti denominatia organizatiilor profesionale ale avocatilor, notarilor, cizmarilor si marinarilor la debutul mileniului II – bresle, corporatii, hamse. Notiunea de corporatie nu este specifica firmelor, intrucit este un concept care defineste o colectivitate organizata pentru o anumita finalitate si care beneficiaza de personalitate juridica. Pe de alta parte, diferenta intre firma si organism profesional nici nu este chiar atit de mare si nici alaturarea celor doi termeni nu este atit de oripilanta. Ca si in firma, unde asociatii investesc bani sau munca si primesc dividende, avind drept de control asupra managementului, si intr-un organism profesional membrii profesiei investesc bani (si nervi) si primesc dividende (spre exemplu, monopolul legal asupra unei activitati economice). Oare nu avem nevoie de un mecanism de control al managementului baroului, nu ne este necesara moralizarea si democratizarea acestuia, nu ne este util un imbold intru eficientizarea acestuia ? Intrebarea este, evident, retorica. Ceea ce vreau sa reliefez este ca, in societatile pe actiuni, sistemul guvernarii corporatiste este bazat pe principiile separarii puterilor, ale contractualizarii relatiilor dintre actionari si management, ale controlului si supravegherii managementului etc. si este menit tocmai intru atingerea acestor finalitati. Si atunci, de ce ar fi aceasta sintagma « nomina odiosa » ?Am propus consiliului in doua rinduri sa reducem numarul sedintelor la o sedinta pe luna, sa reducem atributiile exercitabile direct si in colectiv de catre consiliul insusi, in favoarea delegarii unora dintre atributiile statutare la un manager al baroului si la un comitet executiv al acestuia, sa limitam practic competentele consiliului la controlul si supravegherea executivului etc. Propunerea a provocat vehemente proteste din partea unor membri ai consiliului care s-au considerat frustrati si vexati in postura lor de consilieri cu state vechi in conducerea baroului, care au fost obsinuiti sa se « pronunte » in felul traditional, foarte eficient de altfel, in toti cei 17 ani de cind sunt insurubati in acele scaune. Apropo de membrii « traditionali » ai consiliului. Exista cel putin 9 consilieri care detin aceasta functie de minim 12 ani, unii dintre ei fiind consilieri inca de pe vremea CPUN-ului (18 ani !). Oamenii acestia nu numai ca s-au eternizat pe post, dar au si aceleasi conceptii ca acum 18 ani. In plus, sunt niste adevarate zeitati (nu degeaba se zice, in ultimul timp, ca « locul sfinteste omul »), cumulind, de regula, si calitatea de membrii in Consiliul Uniunii, ba chiar – doi dintre domniile lor – calitatea de presedinte si vicepresedinte al Uniunii ! Oare ne asteptam la reforma din aceasta zona ? Pe de alta parte, sedintele consiliului se tin, intr-un mod complet inutil, odata pe saptamina, dureaza 5 ore uneori, si nu rezolva, practic, marile probleme de politica profesionala (relatia cu autoritatile, care devin tot mai agresive la adresa avocatilor, concurenta profesionala, concurenta neloiala a firmelor de consultanta juridica sau de alta natura, abaterile disciplinare grave ale avocatilor, publicitatea si promovarea profesionala etc.), consumind mari cantitati de nervi si energie cu chestiuni derizorii, uneori penibile, alteori reiterate la nesfirsit. A se observa ca la aceste sedinte saptaminale nu vin aproape niciodata toti consilierii, din motive obiective sau subiective. De asemenea, nu se epuizeaza niciodata ordinea de zi care, de altfel, este uriasa, continind uneori si 45-50 de puncte, toate urgente. Sunt cazuri de cereri « urgente » care asteapta si luni de zile o solutionare din parte consiliului, dar pe care acesta le amina sau le expediaza la « diverse » din lipsa de timp. Ce sa mai vorbim de principii, interpretari ale legii si statutului, reactii la problemele majore ale societatii romanesti, relatii internationaler etc. In fine, sa trecem la propuneri adevarate. a) Frecventa sedintelor consiliului ar trebui sa fie de minim o sedinta pe luna ; statutul permite o astfel de frecventa (a se vedea art. 73 din Statut), chiar daca oponentii ideii spun ca o frcventa mai redusa a sedintelor nu ar ave abaza statutara ; b) Regulamentul de organizare si functionare ar trebui sa prevada competentele consiliului care nu pot fi delegate, acelea care pot fi delegate si competentele administrative care nu sunt ale consiliului ; administratia ar trebui incredintata unui secretar general al Baroului, numit de preferinta dintre non-avocati ; competentele delegate ar trebui transferate, prin decizie a consiliului, pentru cazuri punctuale, sau prin regulament, pentru cazuri generice, catre decan, prodecani si secretarul general (decanii si prodecanii ar putea lucra individual, precum si colectiv, intr-un comitet executiv, care sa se intruneasca saptaminal) ; deciziile manageriale sau executive ar urma fie, de regula, in atributiile curente ale managementului baroului, cele neobisnuite si/sau execptionale urmind a fi aprobate in prealabil sau ratificate de consiliu ; c) Ordinea de zi, ca si convocarea, conform statutului, sunt de competenta decanului ; in prezent, ordinea de zi este fixata de secretarul consiliului (ceea ce nu este un lucru ilegitim, mai ales ca nu avem decan) ; pentru eficientizare si democratizare, proiectul ordinii de zi ar trebui propus de secreatarul general spre aprobare decanului, care va putea adauga pe ordinea de zi si alte puncte, solicitate de cel putin 3 consilieri ; d) Organigrama baroului, structura de necesarul de personal (in prezent, o nebuloasa) ar trebui pregatite de management si supuse imediat spre aprobare consiliului ; in prezent, contabilitatea baroului este complet ineficienta si provoaca mari deziluzii avocatilor dispusi nu numai sa-si plateasca darile, dar si sa stea la rind pentru a o face ; personal, imi platesc darile, inclusiv contributia la CAA, prin cont bancar, dar am avut de cel putin 5 ori pina acum surpriza sa aflu ca nu mi-am platit in trecut nusce contribitie pe luna cutare dina nul cutare, cind, de fapt, plata prin cont bancar nu era evidentiata in contabilitatea de la barou ; este inadmisibil si revoltator, mai ales ca in aceste cazuri, oricit ar fi de uluitor, se aplica si penalitati, in timp ce sute de avocati, in general, vechi, nu isi achita cu anii contributiile ; un sistem de control al aplicarii si colectarii taxelor este, practic, imposibil in prezent, datorita slabei organizari la nivel contabil, dar si datorita faptului ca, in prezent, nu se stie cu exactitate citi avocati sunt in Baroul Bucuresti (ati auzit bine, nu stim citi suntem in barou !) ; de altfel, se prea poate ca aceasta contabilitate sa nu fie inca tinuta in sistem informatic, din monent ce baroul sta atit de prost la capitolul IT ; e) Managementul baroului este cel care va trebui sa se ocupe urgent de schimbarea personalului baroului, din cei aproape 5 sefi ai acestor salariati nici unul neavind sub 35 de ani (ma intreb daca stiu sa lucreze la calculator sau sa acceseze interentul ; probabil ca nu) ;f) Managementul baroului este cel care trebui sa se ocupe de gestiunea activelor imobiliare si financiare ale baroului, inclusiv de acele active care sunt in proprietatea baroului, dar sunt ocupate, intr-un fel sau altul, de alte institutii sau persoane ; g) in fine, managementul baroului trebuie sa se ocupe de gasirea unui alt sediu al baroului, avind in vedere ca cel actual este complet depasit de numarul imens de membrii ai baroului si de necesitatile invatamintului profesional. II. Guvernare corporatista (si) pentru Casa de Asigurari a Avocatilor In cele de mai jos este redata o schita a unei propuneri de rezolutie a Consiliului Baroului Bucuresti. Propunerea a fost facuta de mine fostului consiliu, inca din anul 2006, dar, din varii motive, nu a putut fi luata in discutie. Ea a fost reluata si anul trecut, dupa ce am devenit consilier, dar inca nu s-a discutat. Dimpotriva, chiar nediscutata inca in consiliu sau in mod public, propunerea a fost atit de prost primita de colegii care se ocupa acum de sistem (si care s-au ocupat de el in ultimii 18 ani), incit presedintele CAA a tinut sa o combata vehement la Congresul avocatilor din iunie 2007 de la Eforie Nord, printr-un speech dedicat propunerii si persoanei mele (??!). Propunerea nu era – si nu este – deloc agresiva. Ea, de fapt, intentiona introducerea unui minim de guvernare corporatista la filiala Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor (CAA), care sa duca la o eficientizare si o responsabilizare adevarate a acestei filiale. Propunerea, ca si hotarirea, daca s-ar adopta, ar trebui popularizate, pentru a determina o practica similara in tara si a pregati modificarea legii, in sensul transformarii CAA in institutie de tip “societate de investitii” sau “fond privat de pensii si asigurari sociale de sanatate”. Masuri de acest gen trebuie luate urgent, pentru ca, daca in prezent, cind sistemul da semne de oboseala (rezista doar afluxului imens de avocati, de aproape 1000 de noi avocati pe an), desi avocatii pensionari si avocatele-mame sunt foarte putini, iar prestatiile de asigurari sociale sunt jalnice, sa ne imaginam ce va fi peste 10-20 ani, cind vom avea, probabil, 3.000 de avocati in pensie. Va fi, in mod evident, un colaps total si ne vom trezi ca ne rugam de stat sa ne salveze. Pe de alta parte, asa cum remarca si prof. Liviu Popescu intr-un recent studiu (vezi Curierul judiciar nr.2/2006), sistemul asigurarilor sociale ale avocatilor acopera atit pensiile si ajutoarele sociale, cit si asigurarile de sanatate (tin totusi sa amintesc ca, in noua Lege a reformei sistemului de sanatate, se precizeaza expres ca si avocatii vor plati contributie la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, chiar daca ei platesc si contributia la CAA, ceea ce este destul de greu de compatibil cu Constitutia). Sistemul trebuie schimbat, de altfel, si datorita proastei lui conceptii, care permite, pe de o parte, ca avocatele – mame sa primeasca 4-5 mil.lei/luna (cind sunt fonduri!) iar majoritatea avocatilor in plin avint profesional sa plateasca 10% din minim/luna si la finele anului 10% din incasarile pe ultima luna (si nu pe tot anul). O informatie despre sistemul francez al asigurarilor sociale ale avocatilor ar trebui sa ne dea de gindit : statistic, sumele adunate anual la acest fond de asigurari sociale provin in proportie de doar 35% din contributiile avocatilor, restul provenind din investitii ; avocatii platesc contributii facultativ/optional si in proportii diferite in functie de virsta, astfel incit cei ce se apropie de pensionare platesc mai mult, in timp ce tinerii avocati platesc mai putin sau deloc ; in fine, pensia minima a unui avocat este de 10.000 Euro (maximul fiind de 19.000), astfel incit in Franta cine iese la pensie chiar iese la pensie si nu se intoarce in avocatura unde va cumula venitul din avocatura cu pensia ! « In conformitate cu dispozitiile art. 312 alin.2 din Statutul profesiei de avocat,
Tinind cont de dispozitiile art. 53 alin.2 lit. i) din Legea nr.51/1995, republicata, precum si de dispozitiile art. 311 din Statutul profesiei de avocat,
CONSILIUL BAROULUI BUCURESTIemite prezenta hotarire : 1. Se avizeaza angajarea unei societati de management pe functia de director executiv al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor. 2. Consiliul de administratie al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor va cere aprobarea Consiliului de administratie a Casei de Asigurari a Avocatilor pentru angajarea unei societati de management pe functia de director executiv al filialei. 3. Angajarea se va face prin selectie de oferte depuse de societatile de management interesate, in termen de 15 zile de la publicarea anuntului referitor la criteriile de selectie. Criteriile de selectie se stabilesc de catre Consiliul Baroului. 4. Ofertantul selectat va incheia cu filiala Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor, reprezentata de presedintele Consiliului de administratie al filialei sau de cel care ii tine locul, un contract de management. Principalele criterii de performanta in acest contract vor avea in vedere : -efectuarea unui audit investigativ si a unei evaluari a activelor filialei, inclusiv a creantelor si a masurii in care acestea se incaseaza ; identificarea cauzelor neincasarii si a modalitatilor de diminuare a procentului de neincasare ; -verificarea si monitorizarea modului in care isi achita avocatii cotizanti contributiile ; -redimensionarea bugetului filialei in functie de nivelul real al contributiilor avocatilor ; -revederea cuantumului prestatiilor financiare ale filialei ; -reorientarea disponibilitatilor detinute de filiala catre investitii in piata de capital sau in alte instrumente investitionale cu grad redus de risc. Societatea de management va incheia o asigurare de raspundere profesionala pentru o suma minima asigurata stabilita prin criteriile de selectie. 5. Consiliul de administratie al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor va exercita monitorizarea si controlul activitatii societatii de management, putindu-i revoca mandatul, pentru culpa profesionala a acesteia sau pentru incalcarea contractului de management.6. Atributiile de gestiune incredintate societatii de management vor fi separate de atributiiile de monitorizare si control ale Consiliului de administratie, pe toata durata contractului de management. Consiliul de administratie se va abtine de la implicarea in gestiunea filialei pe aceasta perioada. 7. Societatea de management va exercita, prin delegare de atributii de la consiliul de administratie al filialei Casei de Asigurari a Avocatilor, toate atributiile acestui consiliu, cu exceptia atributiilor exclusive stabilite de lege sau statut in competenta consiliului. » III. Un nou sistem de pregatire profesionala a avocatilorA. Programul de pregatire profesionala propriu Baroului Bucurestia. Stagiari
Pregatirea se va intinde pe 2 ani, fiind impartita in trei perioade, in functie de care cursurile/work-shop-urile vor fi organizate diferit :
-de la admiterea in profesie pina la implinirea a 6 luni de activitate; pregatirea se va axa pe invatarea/deprinderea calitatii de avocat, fiind concentrata pe organizarea avocaturii, relatiile cu clientul, relatiile cu autoritatile, relatiile cu ceilalti avocati etc.;
-intre 6 luni si un an de la admiterea in profesie; pregatirea se va axa pe lucrari avocatiale generice (proceduri, contracte, due-dilligence, alte lucari avocatiale), facind trecerea catre specializare;
-intre un an si doi ani de la admiterea in profesie; pregatirea se va axa pe specializare, fiecare stagiar urmind a opta pentru una sau mai multe specializari (litigii; consultanta) si infraspecializari (litigii civile, comerciale, penale, de drept public; consultanta comerciala, civila, de proprietate intelectuala; proceduri de insolventa etc.).
Fiecare dintre cele 3 perioade se va finaliza cu cite un examen de verificare, notarea fiind cu calificative (admis, respins, aminat). Neobtinerea calificativului admis va opri stagiarul in cauza de la a accede in perioada urmatoare de stagiu. Finalizarea celor trei perioade cu succes va fi premiata cu acordarea calificativului de avocat definitive, fara a mai fi nevoie de vreun examen.
Pentru a nu pierde beneficiul distinctiilor, se vor organiza diverse concursuri (ca de exemplu, cel de pledoarii). La fel, se vor putea organiza modalitati de selectie a avocatilor pentru firmele de avocatura, la care vor putea fi cooptate acestea din urma. Foarte importanta este, de altfel, cooptarea firmelor de avocatura in acest efort de pregatire profesionala, pentru a vedea ce anume cere piata si a adapta din mers programul de pregatire profesionala.
Pregatirea va fi modulata, in sensul ca se vor tine cursuri/work-shopu-ri intensive, pe durata a 3-4 saptamini, de 2 ori in perioada I, de sase ori in perioada II si de 4 ori in perioada 4. In acest fel, stagiarii vor putea lucra, in pauzele dintre module, dar vor putea participa efectiv la pregatire in perioada modulelor de pregatire (nota : in prezent, desi prezenta la conferintele de stagiu este obligatorie, atit pentru stagiar cit si pentru coordonator – in sensul ca acesta este obligat sa permita stagiarului sa vina la conferinte – nimeni nu ia in serios aceasta obligatie, pentru ca cei in cauza mai trebuie sa si lucreze si, in plus, nu exista efecte concrete ale indeplinirii sau incalcarii acestei obligatii).
Pe de alta parte, lectorii/titularii de work-shop vor putea sa-si organizeze timpul in asa fel incit de 3-4 ori pe an sa se ocupe efectiv de aceste cursuri/work-shop-uri, si nu “printre picaturi”, ca acum.
Titularii de curs si de work-shop – formatorii – vor trebui recrutati dintre avocatii care sunt dispusi sa isi consacre 3-4 saptamini pe an acestui gen de activitate. Este preferabil - nu si neaparat necesar – sa fie vorba de avocati care sunt si cadre didactice universitare la facultatile de drept, cu conditia ca pregatirea sa se desfasoare dupa o programa si o metodologie bine gindite.
b. Avocati definitivi
Pot fi imaginate doua sisteme :
-fiecare avocat definitiv sa fie obligat sa participle la cel putin doua programe de pregatire profesionala continua in decursul unei perioade de 3 ani; sistemul se practica in unele profesii liberale vecine, cum ar fi cel al practicienilor in insolventa;
-fiecare avocat definitiv care participa la programe de pregatire profesionala continua sa primeasca o diploma/certificat de participare care sa confere o distinctie profesionala; o astfel de distinctie poate fi o buna modalitate de PR pentru cel in cauza; sistemul se practica in Germania.
La fel ca si la stagiari, programele trebuie modulate. Bineinteles, trebuie adaptate calitatii cursantilor, care nu mai sunt novici in avocatura. Asadar, cursurile vor fi specializate si se vor axa pe lucrari avocatiale, noutati legislative, jurisprudentiale sau doctrinare, drept comunitar etc.
Probleme comune celor doua tipuri de cursuri/cursanti :
-locatie; e nevoie de un loc permanent care sa permita cursuri (max 200 participanti/curs) si ateliere (maxim 25 de participanti/atelier);
-formatori (lectori si seminaristi); este nevoie de un mare numar de formatori, care sa fie de acord sa urmeze ei insisi un pre-program de formare a formatorilor, dupa care sa aloce 3-4 saptamini pe an pentru a tine cursurile;
-bani, pentru locatie si pentru lectori, precum si pentru logistica (suportul de curs/atelier fiind esential; este obligatoriu ca celor care vin pentru a urma un modul intensiv sa li se puna la dispozitie din timp material didactic, pentru a se putea pregati serios);
-relatia cu Institutul National de Pregatire Profesionala a Avocatilor.
B. Reformarea Institutului National de Pregatire Profesionala a Avocatilor
Institutul se adreseaza, in prezent, unui numar restrins de stagiari. In plus, Institutul nu se adreseaza - inca – avocatilor definitivi. Or, Baroul Bucuresti are mult mai multi stagiari decit poate cuprinde Institutul si, in plus, pregatirea profesionala continua este inexistenta in prezent, ceea ce este intolerabil.
Este necesara reformarea programei Institutului si impartirea sa in 5 pina la 8 centre regionale, cu autonomie functionala (nu si didactica), centre care sa poata cuprinde, in acest fel, toti stagiarii si sa isi poata derula si programe de pregatire profesionala continua. Proiectul descentralizarii este fezabil, avind in vedere autonomia barourilor, dar si faptul ca exista cel putin 5 centre universitare mari care ar putea participa la acest sistem.
C. Reformarea invatamintului juridic
Facultatile de drept ar trebui sa fie acreditate de UNBR/Baroul Bucuresti, pentru a putea furniza absolventi. Invatamintul juridic romanesc este de o din ce in ce mai proasta calitate, dat fiind ca nu exista criterii reale de selectie calitativa. Acreditarea, practicata nu numai in SUA, ci si in unele tari europene, ar putea fi un criteriu sever (poate si scandalos la inceput, dar corect) de selectie a facultatilor de drept, prin adaptarea la piata, la ceea ce realmente cere piata. In acest fel, facultatile de drept, inmultite mult prea mult dupa 1990, isi vor adapta in sfirsit programele la cerintele pietei serviciilor legale.
Pe de alta parte, dintr-o inertie vecina cu anacronismul, toate facultatile de drept din tara, mergind pe “moda” sugerata de Facultatea de drept din Bucuresti, au refuzat sa aplice sistemul Bologna (trei ani licenta, 2 ani master, 3 ani doctorat), generalizat in Europa. Sistemul Bologna, necesar pentru acreditarea unui absolvent roman de studii superioare in oricare dintre statele UE, este in acelasi timp judicios, intrucit permite specializarea prin master si orientarea vocationala a absolventilor. In schimb, invatamintul juridic romanesc a preferat sistemul “4 +1 + 3”, adica, patru ani licenta, un an master (facultativ) si 3 ani doctorat (facultativ), care face ca studentul sa invete totul in facultate si sa nu retina nimic la iesirea din facultate. De altfel, legile diferitelor profesii juridice sunt concepute de o asemenea maniera invechita incit nu permit trecerea la sistemul Bologna, practic toate profesiile juridice pretinzind licenta in drept pentru accesul in profesie, nu si masterat. Din acest motiv, masterul in stiinte juridice, care ar trebui sa pregateasca juristi, pregateste, de fapt, absolventi dezabuzati de reluarea unor materii pe care le-au parcurs déjà in facultate. Masterul, in prezent, nu provoaca o chemare deosebita pentru absolventii de drept, care prefera sa inceapa de timpuriu sa profeseze decit sa piarda inutil timpul cu inca un an de facultate. Dar piata serviciilor juridice are o cerere cu mult diferita fata de ceea ce realmente invata in facultate absolventul de drept si, in plus, absolventii nostri de drept nu vor putea fi, practic, recunoscuti in statele membre ale UE la incercarea de acces in profesiile juridice din aceste state. Asadar, desi este vorba de modificari legislative, acestea trebuie neintirziat promovate.
Nota : Unele dintre cele de mai sus necesita fie modificarea statutului, fie modificarea legii avocaturii sau a altor legi. In prezenta unei vointe de politica profesionala serioasa, orice dificultate se poate surmonta.
Nu este, insa, intelept, sa pornim intr-un astfel de proiect fara :
-vointa politica (profesionala);
-locatie asigurata;
-buget corespunzator.
In fine, nu tot ceea ce este scris mai sus este perfect si nici complet. Sper doar ca este un material de pornire a unui dialog serios pe tema respectiva.
IV. O noua legislatie aplicabila avocaturii si sistemului judiciar, adaptata anului 2010 Iata citeva din ideile care ar putea sta la baza emiterii unei noi legi a avocaturii si a unificarii profesiilor juridice/judiciare. 1. Chestiuni de principiu a) repozitionarea profesiei de avocat in sistemul judiciar romanesc : - legea isi propune unificarea profesiilor juridice;- avocatul si organele profesiei de avocat fac parte din sistemul juridiciar; avocatii reprezinta o parte esentiala a societatii civile, fiind o contra-pondere a sistemului organelor statale, principalul instrument al realizarii drepturilor persoanelor si al apararii drepturilor omului;- va fi definit, ca infrastructura, sistemul judiciar romanesc, din care fac parte avocatii, organele profesiei de avocat, instantele, parchetele, executorii judecatoresti si notarii si organele acestor din urma profesii; - din profesia de avocat fac parte : -avocatii compatibili -avocatii dedicati (salariati ai unei persoane juridice) -avocatii institutiilor publice (functionari publici) -avocatii de asistenta judiciara (“public defenders”) -procurorii si judecatorii (magistrati)- principiul independentei profesiei de avocat se aplica tuturor tipurilor de avocati; avocatii dedicati, chiar daca sunt subordonati, din punctul de vedere al raporturilor juridice de munca, patronului, ei sunt independenti din punct de vedere profesional; b) unificarea regulilor referitoare la drepturile si obligatiile avocatilor :- calitatea de avocat este inseparabila de apartenenta la un barou legal constituit;- calitatea de avocat se dobindeste in urma unui examen organizat de barou si este prealabila accesului in oricare din cele 5 tipuri de avocati, inclusiv magistrati;- toti cei care exercita in mod legal profesia de consilier juridic sau magistrat in momentul modificarii legii devin de plin drept avocati; dupa intrarea in vigoare a legii, persoanele interesate sa exercite oricare dintre cele 5 tipuri de avocatura trebuie sa promoveze examenul de acces in profesie; vechimea in profesie are aceleasi efecte ca si cind persoana in cauza ar fi fost, anterior, avocat (ex. : stagiarii – consilieri juridici sunt stagiari si ca avocati; consilierii juridici care au 6 ani vechime de la definitivat pot pune concluzii la ICCJ); se va putea excepta, in cazul avocatilor dedicati, dreptul de acces la organele de conducere ale profesiei de avocat (cei care opteaza pentru a deveni avocat compatibil vor avea si acest drept); - persoanele care exercita activitati de tip avocatial in organizatii ilegale nu pot fi primiti in profesie decit dupa promovarea examenului de acces in profesie;- indrumarea profesionala este necesara numai celor care intentioneaza sa practice avocatura “compatibila”; treptat, indrumarea pofesionala va fi inlocuita cu invatamintul profesional, organizat de Barouri si/sau UNBR ;- legea unificarii profesiei liberale nu va aduce atingere principiilor ce guverneaza statutul avocatilor-magistrati sau statutul avocatilor-functionari publici;- avocatii, indiferent de tipul de avocatura pe care il practica, vor avea dreptul de a alege un sistem de asigurari sociale, fie cel de stat, fie cel propriu avocaturii;
c) repozitionarea barourilor in sistemul organelor profesiei :
- UNBR va fi o structura de tip asociativ, formata exclusiv din decanii barourilor, care se reunesc odata pe an in Conferinta Decanilor; Consiliul Uniunii si Comisia Permanenta se desfiinteaza;
- UNBR va avea un executiv format din decanii barourilor ce reprezinta cele 8 euroregiuni+baroul Bucuresti; - presedintele UNBR va fi, prin rotatie, Decanul unuia dintre barouri, care va avea un mandat de 1 an;- in Conferinta Decanilor se adopta sau modifica statutul profesiei;- UNBR coordoneaza activitatea Oficiilor pentru plingerile disciplinare contra avocatilor si INPPA; - INPPA se va organiza teritorial in 5-9 centre regionale;- in perspectiva reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei, pe regiuni de dezvoltare, Barourile ar trebui organizate doar la nivel de regiune, asadar ar trebui sa avem doar 8+1 barouri, si nu 43, asa cum este acum ; un barou cu 8.000 avocati nu poate avea aceeasi situatie juridica cu cea a unui barou cu 40 de avocati (asa cum este, spre exemplu, Baroul Salaj si Baroul Mehedinti) ; un barou cu 40 de avocati nu reprezinta decit o modalitate sigura de eternizare pe post a unor decani, consilieri etc., ideea de alegeri democratice ale organelor baroului respectiv fiind o gluma buna ; - Baroul organizeaza si supravegheaza activitatea avocatilor inscrisi in baroul respectiv; organizeaza examenele de acces in profesie (pentru toti potentialii avocati) si, daca va mai fi cazul, examenele de definitivat (pentru avocatii compatibili);- mandatul decanului va fi de 2 ani; decanul va fi desemnat impreuna cu un vice-decan care, la expirarea mandatului decanului, va deveni decan; vechiul decan va ramine, pe timpul mandatului decanului in functie, consilierul acestuia, astfel ca se va asigura o continuitate la conducerea baroului ce se va intinde pe 6 ani; - consiliul se alege pentru mandate de 2 ani ; consilierii vor fi re-eligibili doar o singura data, pentru inca un mandat de 2 ani; in consiliu nu vor putea fi membri avocatii care indeplinesc si alte functii in cadrul organelor profesiei sau in cadrul entitatilor sistemului de asigurari sociale ale avocatilor ;- oficiul pentru plingeri disciplinare va fi un departament al baroului, coordonat de UNBR; atributiile acestuia vor fi largite si intarite, iar procedurile de judecata simplificate, astfel incit sa poata deveni mecanismul propriu al profesiei de autoreglare si promovare a imaginii si demnitatii profesiei de avocat; vor putea fi cooptati membrii ai societatii civile non-avocati, precum si judecatori; - asistenta judiciara va fi in subordinea baroului; finantarea acestuia se va face din bani publici; sumele facturate de avocatii de asistenta judiciara vor fi avansate de barou si rambursate, ulterior, de Ministerul Justitiei, prin plata directa; plata se va face intr-un subcont al biroului de asistenta judiciara; avocatii de asistenta judiciara vor fi dedicati exclusiv acestui tip de avocatura (“public defender”) 2. Unele chestiuni de detaliu a) plingerea disciplinara contra magistratilor se face de barou, din oficiu sau in urma unei plingeri formulate de petent la oficiul pentru plingeri disciplinare; actiunea disciplinara se va judeca de CSM direct, fara o cercetare prealabila administrativa; b) casa de asigurari a avocatilor va fi condusa de un management profesionist, format din non-avocati, inclusiv firme de management al investiilor; casele de asigurari vor fi asimilate fondurilor de investitii din punctul de vedere al politicii investitionale; c) finantarea ajutorului judiciar (legal aid) se va putea obtine din fonduri publice, dar si din “timbrul de pledoarie”, aplicat asupra onorariului avocatului pledant si suportat de client, dupa regula tva-ului (impozit indirect); plata acestui timbru de pledoarie se va face pe masura incasarii facturii de la client. d) UNBR va avea un executiv format din decanii barourilor ce reprezinta cele 8 euroregiuni+baroul Bucuresti. Presedintele UNBR va fi, prin rotatie, Decanul unuia dintre primele 5 mari barouri din tara, care va avea un mandat de 1 an. In Conferinta Decanilor se adopta sau modifica statutul profesiei (varianta : Congresul avocatilor, intrunit o data la doi ani, va avea aceasta atributie). UNBR coordoneaza activitatea Oficiilor pentru plingerile disciplinare contra avocatilor si INPPA. Acesta din urma se va organiza teritorial in 9 centre regionale. Conferinta Decanilor va avea indrituirea sa selecteze sau sa acrediteze universitatile ai caror absolventi vor avea dreptul sa se inscrie la examenul de acces in profesia de avocat.e) Consiliul baroului va avea doar atributii de supraveghere si control a “executivului” baroului. El se va intruni in sedinte la doua/trei luni. Baroul va avea o conducere executiva, constituita din decan, prodecan/vice-decan si secretar general. Secretarul general, va fi numit de consiliu si isi va exercita atributiile in baza unui contract de management. Va fi un manager profesionist, si nu un avocat. Gestiunea baroului va fi, in principal, asigurata de Secretarul general. Secretariatul general se va ingriji de toate gestiunea chestiunilor administrative (primiri in profesie, radieri, incompatibilitati; organizarea exemenelor; contabilitate; IT; personal) si va asigura functionarea oficiilor pentru plingerile disciplinare, a arbitrajelor institutionalizate la nivel de barou, a asistentei din oficiu (legal aid) etc., numai in caz de decizie urmind a cere aprobarea/ratificarea decanului sau a consiliului insusi. Cum se poate observa, nu sunt cuprinse toate chestiunile de interes. Este cert ca cele de mai sus sunt perfectibile si pot fi completate cu idei. Unele dintre cele de mai sus sunt, poate utopii, altele - sunt convins – sunt realizabile printr-un lobby eficient. Asa ca, fiti in largul vostru sa ma criticati. In rest, sa ne apucam de treaba, ca timpul e scurt.
